Gălăţeni care au uimit lumea - Dimitrie Cuclin

Gălăţeni care au uimit lumea - Dimitrie Cuclin
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Compozitor, muzicolog, filosof, scriitor şi traducător, Dimitrie Cuclin s-a născut la Galaţi, pe 24 martie 1885. Tatăl său, Constantin Cuclin, originar din comuna Cucleni de lângă Ismail, a fost profesor de muzică la Liceul „Vasile Alecsandri” timp de aproape două decenii.

După absolvirea şcolii primare, Dimitrie Cuclin a urmat cursurile LVA-ului între 1896 şi 1903, din această perioadă datând şi primele sale compoziţii. Încercarea de a studia vioara la Bucureşti îi este respinsă, în 1903, pentru depăşirea limitei de vârstă, dar este admis la teorie şi armonie. După trei ani la Şcoala de Muzică din Capitală, obţine o bursă în Franţa, unde a studiat, până în 1914, la şcoala lui Vincent d’Indy.

Întors în ţară, devine în 1919 profesor la Academia Regală de Muzică. Trei ani mai târziu a plecat în America, unde până în 1930 a fost profesor de vioară şi teoria muzicii la două prestigioase instituţii din New York.

Revenit la Conservatorul bucureştean, a predat până în 1948 armonia, contrapunctul şi compoziţia, fiind unul dintre cei mai iubiţi dascăli. A fost şi un prolific autor de manuale şi tratate de teorie muzicală.

La 65 de ani a fost trimis timp de doi ani (1950-1952) la Canal, unde s-a îmbolnăvit de inimă. După executarea pedepsei, s-a retras din viaţa publică şi s-a dedicat creaţiei, compunând un sistem simfonic alcătuit din 20 de simfonii, dintre care unele de proporţii enorme (Simfonia a XII-a, de exemplu, durează 6 ore). A mai compus şase opere, un balet şi numeroase alte lucrări, un catalog complet al pieselor sale nefiind încă realizat. Din păcate, multe dintre creaţiile sale n-au fost interpretate niciodată. Şi opera sa literară cuprinde foarte multe piese de teatru sau poezii, în română, engleză şi franceză, marea majoritate rămase în manuscris.

La 90 de ani i se refuză primirea ca membru corespondent al Academiei, decizie care l-a marcat serios, în condiţiile în care îşi scrisese deja discursul de recepţie.

A murit pe 7 februarie 1978, la cinci ani după soţia sa, pictoriţa Zoe Bucurencu-Damian, alături de care a trăit 53 de ani.

Citit 12977 ori Ultima modificare Joi, 11 Octombrie 2012 10:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.