Gălăţeni care au uimit lumea - Hortensia Papadat-Bengescu

Gălăţeni care au uimit lumea - Hortensia Papadat-Bengescu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Una dintre cele mai mari prozatoare din epoca interbelică, Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la Iveşti, pe 8 decembrie 1876.

Fiica generalului Dimitrie Bengescu şi a profesoarei Zoe Ştefănescu, Hortensia a studiat la Bucureşti, iar la 20 de ani s-a măritat cu magistratul Nicolae Papadat. Din cauza numeroaselor transferuri ale soţului, precum şi a celor patru copii pe care i-a crescut singură, cariera sa literară a început relativ târziu, debutul fiind consemnat în 1912, cu articole şi poezii în limba franceză, apărute în presa culturală a vremii. În timpul Primului Război Mondial a lucrat ca infirmieră voluntară pentru Crucea Roşie.

A debutat editorial de-abia în 1919, cu volumul „Ape adânci”, care s-a bucurat de aprecierea lui Garabet Ibrăileanu. Ulterior a început să colaboreze cu Eugen Lovinescu şi să publice în revista acestuia, Sburătorul. Datorită meritelor sale în modernizarea romanului românesc şi sincronizării sale cu cel european, a fost supranumită „Marea Europeană”. A evoluat apoi spre „proza obiectivă”, aşa cum se poate vedea în ciclul familiei Hallipa („Fecioarele despletite”, Concert din muzică de Bach”, „Drumul ascuns”, „Rădăcini”). În 1946 a fost recompensată cu Premiul Naţional pentru proză.

După război, a fost interzisă de regimul comunist, iar celelalte proiecte literare ale sale au rămas nefinalizate. Rămasă fără mijloace de subzistenţă, a murit uitată de colegi şi de critici, pe 5 martie 1955, la vârsta de 79 de ani.

Romanele sale, considerate primele realizări de marcă ale prozei psohologice româneşti, au fost reintegrate în circuitul literar, treptat, după anul 1965. A rămas în istroria literarurii române drept singura femeie care a reuşit să se impună în perioada interbelică, într-o lume a bărbaţilor în care reprezentantele sexului frumos au avut foarte puţin succes. Operele sale au fost traduse în toate limbile de circulaţie internaţională, de la germană la engleză şi spaniolă.

La Iveşti, liceul din localitate îi poartă numele, iar casa în care s-a născut a fost transformată în muzeu.

Citit 9530 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Noiembrie 2012 17:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.