Medicul şi scriitorul Victor Papilian, personalitate plurivalentă care a excelat în domenii distincte, s-a născut la Galaţi, în familia unui medic militar, pe 17 iunie 1888.
Şi-a început şcoala primară în localitatea natală şi a încheiat-o la Turnu Severin, iar liceul început la Craiova l-a finalizat la colegiul bucureştean “Sf. Sava”. A urmat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, secţia vioară, fiind angajat în orchestra filarmonică dirijată de Grigoraş Dinicu.
Tatăl său s-a opus carierei muzicale, insistând să ducă mai departe tradiţia familiei, astfel că Victor Papilian s-a înscris la Facultatea de Medicină, pe care a absolvit-o în 1916. A luat parte ca medic la Primul Război Mondial, iar după încheierea ostilităţilor a devenit profesor la catedra de anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Din 1919 s-a transferat la Cluj, unde în 1930 a fost ales decan. A publicat, în 1923, primul tratat de anatomie din România.
Pasiunea pentru muzică a continuat, astfel că a activat cu succes de-a lungul întregii vieţi atât în medicină, cât şi în artă. În 1920, a pus bazele Filarmonicii din Cluj, iar în anii ’30 a fost director al Operei şi al Teatrul Naţional din localitatea transilvăneană. Tot la Cluj a editat mai multe reviste, a fost mentor al unui cenaclu literar, a înfiinţat Asociaţia Scriitorilor Români din Ardeal. Din 1941, a condus revista “Luceafărul” din Sibiu.
În 1947, după venirea la putere a comuniştilor, a fost pensionat forţat şi înlăturat de la catedră, iar în 1950 a fost condamnat la zece ani de închisoare, ca “adept al ideologiei burgheze”.
Meritele sale în domeniul medical au fost recunoscute şi peste hotare, fiind membru al societăţilor de biologie şi antropologie din Paris.
Ca scriitor, a publicat, sub pseudonimul Sylvius Rolando, romane, piese de teatru, nuvele, fiind recompensat cu Premiul Academiei pentru romanul “Ne leagă pământul”, în 1927. O parte însemnată din opera sa nepublicată, confiscată de securitate la momentul arestării, aşteaptă încă să vadă lumina tiparului.
Victor Papilian a murit pe 14 august 1956, la Cluj.
În semn de omagiu, o stradă din cartierul gălăţean Micro 40 şi Facultatea de Medicină din Sibiu îi poartă astăzi numele.
