Dramaturgul şi criticul de teatru Dumitru Solomon, cunoscut publicului gălăţean pentru piesa „Zăpezile de altădată”, jucată în anii din urmă la Dramatic, a fost unul dintre puţinii oameni de teatru despre care toată lumea avea o impresie favorabilă, fiind unanim considerat drept întruchiparea rafinamentului.
„Dolfi” Solomon s-a născut pe 14 decembrie 1932, la Galaţi. După absolvirea liceului, a urmat cursurile Universităţii din Bucureşti, unde în 1955 a obţinut licenţa în filologie română, cu o teză despre teatrul lui Camil Petrescu. După finalizarea studiilor, a fost angajat redactor la revista „Gazeta literară”, ulterior a ajuns la „Luceafărul”, iar mai apoi la revista „Teatrul”, unde a fost director până la desfiinţarea publicaţiei, în 1998. A condus apoi, timp de trei ani, revista „Scena” şi a colaborat la „Dilema”. În paralel, a fost unul dintre cei mai apreciaţi conferenţiari universitari de la Academia de Teatru şi Film, precum şi director al unei case de filme.
Ca scriitor, a debutat în 1953, în „Viaţa românească”, primele sale piese fiind puternic marcate de teatrul de idei. A scris, în acelaşi timp, schiţe şi scheciuri umoristice pentru televiziune. După 1990, a fost influenţat de teatrul de avangardă, piesele sale din această perioadă tinzând spre postmodernism.
A publicat circa 20 de volume, cu piese de teatru, schiţe, proză, eseuri şi cronici teatrale. Piesele lui Dumitru Solomon sunt traduse în toate limbile de circulaţie internaţională şi se joacă pe scenele din întreaga Europă. Cele mai cunoscute sunt: „Repetabila scenă a balconului” (laureată a Premiului UNITER în 1995), „Zăpezile de altădată”, „Ţara lui Abuliu”, „Arma secretă a lui Arhimede”, „Fata morgana”, „Noţiunea de fericire”, „Transfer de personalitate”. A mai fost premiat, de-a lungul carierei, de Academia Română, Uniunea Scriitorilor şi Ministerul Culturii.
Dumitru Solomon a încetat din viaţă pe 10 februarie 2003, la Bucureşti.
