De mai bine de doi ani, cariera lui de doctor se împarte între medicina de urgenţă la Ambulanţa Bucureşti şi medicina, tot de urgenţă, practicată în Zona Semiautonomă Kurdistan, aflată în nordul Irakului. Deşi numai simpla citire a numelor, Irak şi Kurdistan, te poate duce cu gândul la pericol şi atentate, gălăţeanul spune că este una din cele mai sigure zone din Orientul Mijlociu. Desigur, numeroase probleme încă există, dar numai la graniţele cu restul ţării, precum şi în sud, în capitala Bagdad. „Poporul kurd este dârz, răbdător şi îşi doreşte un stat independent şi suveran. Câteva milioane de kurzi locuiesc în ţările vecine - Turcia, Siria şi Iran”, spune medicul, care a acceptat să ne povestească despre experienţa pe care o trăieşte în Orientul Mijloci,u cu condiţia să păstrăm discreţia asupra numelui său.
Master în Medicina de dezastru
Absolvent al Facultăţii de Medicină din Constanţa, promoţia 2000, tânărul gălăţean a devenit medic de familie într-o comună din judeţul nostru. Era încă perioada când un astfel de post putea fi ocupat de un proaspăt absolvent, fără să aibă, încă, specializare. Câţiva ani mai târziu, oarecum forţat de împrejurări, şi-a dat demisia şi şi-a început cariera de medic urgentist la Bucureşti, la Ambulanţă.
„În acest răstimp s-au schimbat multe, atât în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă (dotarea serviciilor de ambulanţă cu autosanitare noi, reorganizare, etc), cât şi pe plan personal - cursuri post-universitare, master în Medicina de dezastru, precum şi dobândirea unor abilităţi suplimentare, foarte utile în caz de calamitate: am atestate de alpinist utilitar, de salvator din medii toxice de suprafaţă şi din subteran, dar şi de formator”, ne-a povestit gălăţeanul.
Misiuni de găsire şi salvare
De ce Medicină de urgenţă? „Mi-a plăcut. M-am regăsit în aceasta muncă, de cele mai multe ori stresantă, contra cronometru, în cadrul căreia dictarea prin staţia radio a următorului caz medical de urgenţă la care trebuie să ajungem declanşează valuri de adrenalină, neştiind exact ce şi cum vom găsi acolo. Scopul este salvarea sau alinarea vieţilor omeneşti, care din varii motive au nevoie imediată de ajutor. Am avut parte, de asemenea, de colegi şi prieteni care mi-au întreţinut aceasta pasiune, implicaţi şi ei fiind în acţiuni de tip «search and rescue». Lor le datorez foarte mult”, spune gălăţeanul medic în Kurdistan.
Oportunitate sperată
Despre locul său de muncă din Irak spune că a fost o oportunitate sperată, în sens financiar. „Am aflat întâmplător de acest post, am făcut demersurile necesare şi am plecat, în ciuda neîncrederii şi a suspiciunii celor apropiaţi. Bine, veţi întreba, dacă nu e război, ce fac totuşi aici? Bogăţia acestei ţări o reprezintă bineînţeles petrolul (imaginaţi-vă că aici nu există TVA), iar exploatarea acestuia, din momentul în care apar primii geologi şi până ce produsele finite ajung la benzinării, este mai complexă şi mai anevoioasa decât aş fi crezut vreodată. Diferite stadii ale acestei exploatări reclamă prezenţa permanentă a unui cadru medical urgentist, pentru că accidentele de muncă, deşi rare, datorită măsurilor moderne de securitate, pot fi totuşi redutabile (mă refer în special la traume şi intoxicaţii cu gaze toxice). Aşa am ajuns şi eu să lucrez pentru o firmă locală de servicii medicale, care le pune la dispoziţie companiilor petroliere cu activitate în zonă: doctor, ambulanţă, medicamente şi echipamente, în condiţii stabilite contractual. A fost şi este o bună ocazie de a-mi întregi venitul, de a stabili relaţii şi a învăţa şi exersa limbi străine, a afla mai multe despre obiceiuri şi tradiţii locale. Faţă de alţi români cu care sunt coleg aici, eu am preferat să-mi menţin postul la Ambulanţa Bucureşti, unde lucrez în timpul vacanţelor, care, ca durată de timp, sunt aproape egale cu perioada petrecută în Kurdistan”, ne-a povestit medicul.
Cazuri deosebite
„Dintre cele mai deosebite cazuri medicale întâlnite aici pot enumera: accidente auto - şoferii în aceste locuri sunt un adevărat dezastru faţă de cei europeni, muşcături de şerpi veninoşi şi înţepături de scorpioni, având ca rezultat şoc anafilactic, intoxicaţii acute cu hidrogen sulfurat (gaz toxic inerent exploatărilor petroliere). Vreau să spun ca tot la noi în ţară am întâlnit cele mai interesante şi dificile cazuri, tot în România simt că mă perfecţionez, nu aici”, ne-a asigurat medicul gălăţean.
Despre climă, mai caldă decât la noi cu 5-10 grade în medie, la care se adaugă şi faptul că din mai până în noiembrie plouă extrem de rar, spune că e totuşi suportabilă… graţie aparatelor de aer condiţionat. Iar perioadele de vacanţă suficiente fac ca dorul de casă şi diversele probleme familiale inerente sa fie evitate pe cât posibil.
Explicaţii foto:
Site-ul de exploatare unde se află comuna Bujil, 25 km est de Aqrah, 200 km nord de Erbil
Portretul medicului, făcut de ambulanţierul Jalal
Imagine panoramica a orasului Aqrah
