LEGEA care elimină COZILE umilinţei/ Cum vor VOTA prin CORESPONDENŢĂ gălăţenii din diaspora

LEGEA care elimină COZILE umilinţei/ Cum vor VOTA prin CORESPONDENŢĂ gălăţenii din diaspora
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După ce, la alegerile prezidenţiale, au stat ore în şir la cozi, în ploaie, ninsoare şi frig, pentru a-şi exercita dreptul de vot, iar unii dintre ei nici măcar nu au mai reuşit să o facă, după câte zece ore de aşteptare umilitoare, gălăţenii şi, în genere, românii din diaspora vor putea vota prin corespondenţă. Proiectul de lege în acest sens a fost depus în regim de urgenta, în Parlament, de către PNL. Actul normativ trebuie adoptat, potrivit deputatului PNL Mircea Toader, până în luna iunie. Proiectul prevede dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora de la doi senatori şi patru deputaţi, câţi sunt acum, la patru senatori şi opt deputaţi. Iată ce prevede proiectul votului prin corespondenţă.

Registru electronic pentru alegătorii din străinătate

Mircea Toader susţine că proiectul de lege asigură dreptul oricărui cetăţean român care are rezidenţă în străinătate cu 45 de zile înainte de data alegerilor, se înscrie într-un registru electoral special. Înregistrarea se face pe baza unei cereri on-line sau în scris, însoţită de copii ale actelor care dovedesc cetăţenia română şi rezidenţa în străinătate, depuse la orice consulat, la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) sau la oricare instituţie a ambasadei din ţara respectivă. AEP adună toate solicitările şi le include într-un registru special al alegătorilor din străinătate, eliminându-i, însă, pe aceşti cetăţeni, de pe lista permanentă din ţară, pe care erau trecuţi conform adresei din buletin! Registrul cu pricina va fi on-line şi fiecare alegător se va putea verifica dacă este sau nu înscris, pentru a nu avea surprize.

Plicul cu documente

Românii care s-au înscris în registrul special vor primi acasă, cu 15 zile înainte de primul tur, un plic special cu tot ce au nevoie pentru a-şi exercita votul, şi care nu implică niciun fel de cheltuială din partea lor. În plic se află instrucţiunile de vot, un certificat de alegător pentru votul prin corespondenţă, act care dublează garanţia identităţii alegătorului, declaraţia pe proprie răspundere că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni şi fără a primi foloase materiale, şi documentele necesare votării efective. Adică, în acelaşi plic se mai află buletinul de vot, un timbru autocolant, cu anumite elemente de securitate, care imită ştampila cu menţiunea "votat", un plic alb, special, în care se introduce buletinul de vot şi un sigiliu, pe care votantul îl va aplica pe plic, astfel încât destinatarul, Biroul Electoral al Circumscripţiei, să poată verifica securitatea şi secretul acestui vot. Pentru a-l expedia, există şi un alt plic cu adresa pretipărită a destinatarului, Biroul Electoral de Circumscripţie, care este preplătit, astfel încât alegatorul are garantată expedierea gratuită a acestui vot. Certificatul de alegător, care va prezenta anumite semne de siguranţă, pentru a nu putea fi falsificat, se va trimite împreună cu votul şi declaraţia pe propria răspundere. Fără certificat, votul e nul! Pentru al doilea tur de scrutin, în cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorul va primi tot în plicul iniţial un al doilea buletin de vot, pe care vor fi trecuţi toţi candidaţii, şi colantul necesar, şi va proceda la fel ca şi la primul tur de scrutin.

De ce nu e vot electronic?

La Biroul de Circumscripţie plicurile cu voturi vor fi deschise în momentul încheierii procesului de votare, iar voturile vor fi centralizate. Autoritatea Electorală Permanentă va selecta prin licitaţie operatorul de servicii poştale care va asigura expedierea şi returnarea acestor plicuri. şi va stabili condiţii şi garanţii că ajung plicurile. Votul prin corespondenţă va viza doar alegerile parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare şi referendum, nu şi alegerile locale. Autorităţile au exclus din start votul electronic de teama hackerilor.

Se poate vota şi clasic!

Votul prin corespondenţă este un vot alternativ, care nu exclude votul obişnuit, prin prezenţa la urne, într-o secţie de votare organizată în străinătate. Mai mult, aceste secţii ar putea fi delimitate şi organizate de Autoritatea Electorală Permanentă, nu Ministerul Afacerilor Externe ca până acum. Iar AEP ar putea creşte numărul de secţii de vot din străinătate în funcţie de comunităţile de români cu populaţie mare.

Citeşte şi: Mărturiile unei gălăţence din CALCUTTA: India ŞOCANTĂ, India FASCINANTĂ

Citit 2194 ori Ultima modificare Joi, 26 Martie 2015 14:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.