„Marlena”, aşa îi spun elevii de la "Lunde 10-årige skole", şcoala de zece ani din localitatea Lunde, din districtul Telemark, aflat în sud-estul Norvegiei, la 250 kilometri de capitala Oslo, gălăţencei Marlena Chirilă Røimål. Şi asta nu în particular, ci chiar la ore. De ce? Pentru că în Norvegia este permis ca elevii să-şi strige dascălii pe numele mic. Iar din treaba asta, au numai de câştigat! „Cu cât relaţia cadru didactic-elev este mai strânsă, relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc, cu atât rezultatele sunt mai vizibile”, spune Marlena Chirilă Røimål.
Cadru didactic atât prin pregătirea profesională, cât mai ales prin vocaţie, gălăţeanca, despre care aţi mai citit în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă” a profesat ca învăţătoare în Galati timp de 16 ani, în 1994 a plecat în Norvegia, prin căsătorie şi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia norvegiană, pentru a primi dreptul de a preda. Iată ce înseamnă să fii cadru didactic în Ţara Fiordurilor.
Doi profesori, plus asistenţi şcolari
„Avem un plan de învăţământ, o programă şcolară pe care trebuie s-o respectăm, dar modul de predare, metodele, cum ne programăm să parcurgem programa şcolară, asta alegem noi înşine”, spune Marlena Chirilă Røimål. „Munca unui cadru didactic aici este o muncă de grup. Majoritatea claselor au în jur de 30 elevi. O clasă de 30 de elevi (la clasele I-VII) are două cadre didactice. Fiecare elev este evaluat individual şi dacă se constată că există unul sau mai mulţi elevi care au nevoie de mai multă «atenţie» şi «ajutor» atunci alături de cele două cadre didactice se adaugă unu-doi asistenţi şcolari (personal cu pregătire în domeniu). Cele două cadre didactice şi eventualii asistenţi şcolari colaborează zilnic, şi structurează modul de desfăşurare a fiecărei zile din săptămână”, ne-a explicat Marlena Chirilă Røimål.
Cadrele didactice îşi pot împărţi obiectele de studiu după preferinţe şi aptitudini. La fel, clasa se poate împărţi în două: 15 elevi pot avea norvegiana cu un cadru didactic, iar ceilalţi 15 pot avea matematica cu celălalt cadru didactic - simultan în săli de clase diferite. „Munca unui cadru didactic este mult mai uşoară şi mai efectivă cu grupe mai mici de elevi”, spune Marlena Chirilă Røimål.
Relaţia cu părinţii
Colaborarea dintre cadru didactic - elev - părinţii elevului este foarte importantă. Şedinţele cu părinţii sunt individuale şi confidenţiale. Fiecărui elev îi sunt rezervate 30 minute. La şedinţă participă părinţii şi elevul. În cadrul şedinţei se face evaluarea elevului şi se schiţează un plan de lucru individual. Un punct important în cadrul şedinţei îl reprezintă opinia elevului despre interacţiunea lui cu colegii şi mediul social al clasei, şcolii, a precizat gălăţeanca. „În momentul când ai primit diploma de cadru didactic, şcoala şi conducerea şcolii au încredere în competenţa ta. Nu există inspecţii şi moduri de evaluare a cadrelor didactice. Competenţa unui cadru didactic iese în evidenţă când reuşeşte să creeze o omogenizare a clasei, când reuşeşte să ridice nivelul celor mediocri şi să stimuleze elevii cu aptitudini”, spune Marlena Chirilă Røimål.
Cât de respectat este dascălul
Am fost curioşi care este statutul cadrului didactic în Norvegia. Iată ce ne-a răspuns Marlena Chirilă Røimål: „Statutul cadrelor didactice este proporţional cu durata anilor de studiu. Iar durata studiilor pentru cadrele didactice este: pentru şcoala obligatorie - patru ani, pentru liceu – cinci ani, pentru – universitate - 7,5 ani. Toţi absolvenţii Institutului Pedagogic care termină cu 4 ani (echivalenţa internaţională - bachelor-grad) sunt competenţi să predea de la clasa I până la a X-a. Avem acelaşi statut, acelaşi salariu, şi ne numim "Lærer", cadru didactic. Alegerea ciclului se face după preferinţe sau posturi libere. Pentru a preda la liceu (clasele XI-XII) ,cadrele didactice îşi contituă studiile cu al cincilea an, numit "mellomfag" (echivalenţa internaţională - master-grad)”, spune Marlena Chirilă Røimål.
Cât de bine plătit este
Din păcate, nici în Ţara Fiordurilor salariul nu reflectă întotdeauna studiile şi munca prestată, din păcate: „Exista meseriaşi care câştigă mai bine decât un cadru didactic. Iar un cadru didactic are patru – cinci ani de studii în plus. Asta nu ne face să fim mai puţin mândri de ceea ce facem zi de zi: formăm generaţia de mâine. Eu consider că este o muncă nobilă care-ţi dă multe satisfacţii şi este respectată de societate. Diferenţe de salariu între profesiile intelectuale există, dar nu sunt mari. Concluzie: Nu există societate perfectă şi implicit nici sistem de învăţământ perfect. Ceea ce este pozitiv este faptul că se încercă continuu să se găsească căi, metode eficiente de a se îmbunătăţi calitatea învăţământului”, ne-a declarat profesoara.
Două reforme, dar bune!
În vreme ce în învăţământul din România o ducem din reformă în reformă - reforme ale căror victime permanente sunt elevii şi profesorii - sistemul de învăţământ norvegian, în ultimii 20 de ani, a fost ghidat de două reforme de învăţământ! Acestea au avut ca ţel să pună în aplicare metode cât mai eficiente de a educa şi integra în sistem orice copil, adolescent, tânăr, indiferent de moştenirea genetică şi capacitatea lui intelectuală. Norvegienii s-au inspirat de la suedezi, finlandezi şi danezi.
