Fata de sub Tei (IV)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

Da... negreşit, plec în zorii zilei! nu orbecăiesc, şarlele lui Lungu sunt mai lente, mai cu frică de stăpân, mai prietenoase! şi parcă şi timpu-i mai bun şi mai lung şi mai potrivit pentru scopul vârât de atâta vreme-n capul şi-n sufletul meu!... Da, exact când mama pleacă la prăşit tocmai pe Tâmpa, la dracu-n praznic, şi tata pleacă la săpat şanţuri tocmai în Tabără, adică tot la dracu-n praznic, plec şi eu să mă conving (o dată pentru totdeauna) ce face fata care stă sub tei fără oprire, de unde vine, cum o cheamă, dacă o mai cheamă cineva!... Da, e sfârşit de Mai şi început de Iunie! şi ziua-i din ce în ce mai lungă, mai lungă decât ciomegele baciului Lungu, mai lungă decât măciuca mea cu mutelcă pentru câini... mai lungă decât o să fie mai târziu, mult mai târziu, exact cam când voi scrie tot ce (mă) pregătesc şi tot ce (mi) se pregăteşte acum!... Da, timpu-i lung, lung, lung... şi, totuşi, parcă nu-mi ajunge! şi am destul, slavă Celui de Jos, adică tata! fiindcă, de câte ori m-am smiorcăit şi mă smiorcăi că n-am Timp, tata-mi spune să stau liniştit, să mă calmez, că-mi aduce şi-mi dă el timp cât abia să (nu)-l pot duce, cât să-mi ajungă până moarte şi chiar şi până înapoi!... Da, exact aşa face tata! ia roaba, cazmaua, hârleţul şi lopata, îşi face semnul crucii şi pleacă-n buricul coastei cu pădurea lui moş Costin! şi sapă straşnic, şi sapă cu sârg şi credinţă, şi sapă ca purtătorul de biruinţă! şi dă de timp! şi-l încarcă-n roabă! o roabă plină ochi şi tipărită cu lopata şi cu palmele, să nu cadă timpul pe drumuri, să nu piardă timpul, să nu-l risipească aiurea, să ajungă acasă cu tot timpul scos din pământ, şi să mi-l răstoarne pe tot la picioare, şi să-mi spună: "cred că-ţi ajunge până-n sară, vezi că ăsta nu-i timp de umblat prin poghiazuri! dacă-l împrăştii fără noimă, n-ai să poţi reuşi să faci nimic în toată viaţa, chiar dacă trăieşti cât bageacul docului! ai grijă de timp! drămuieşte-l şi foloseşte-l cum trebuie! nu-ţi bate joc de timp! vezi ce frumos e timpul? numai dacă-l pierzi, e urât! măcar până la fata de sub tei să ai timp! şi să-mi spui ce-ai făcut, când m-oi întoarce de la lucru! să vorbeşti cu minte cu fata! să nu te comporţi ca mascaraua, ca haimanaua, ca licheaua! dacă aud c-ai fost ticălos, în vecii vecilor nu mai vezi şi nu mai primeşti nici un gram, nici un fir de timp de la mine! cred c-ai priceput, da?"... Da, tata pleacă la şanţuri, mama pleacă la prăşit... mă uit după ei... şi-i aud cum murmură câte o doină, din ce în ce mai încet, şi cum se pierd şi se micşorează-n zare, şi cum au timp pentru Totdeauna!.... (Stai să vezi!)

Citit 434 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Iulie 2019 18:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.