Grijanie şi Respect (II)

Scris de Ion Zimbru

Joi, 17 Decembrie 2020 00:00

Sigur că da! La prima auzire, are ori n-are dreptate, cred că trebuie să fac aşa cum spune Ea! De fapt, Ea nu spune! Ea porunceşte! Şi n-am cum să nu-i respect povaţa/învăţătura! Fiindcă, oricât mi s-ar părea de severă în timbru şi-n privire, porunca Ei nu-mi poate fi împotrivă! Şi trebuie s-o iau ca atare! Trebuie să plec numaidecât! Pentru că, ştiţi şi dumneavoastră la fel de bine, o secundă nu durează mult, dacă nu sunt obişnuit să nu dureze puţin, mai ales că asta este Prima din cele câte or fi ne/numărate (încă) pe linia Aceea din palmă!...Da, trebuie să mă urnesc Înainte, şapte ani! Însă, pasămite, mi-i cam frică, mi-i frică dinadins, pe-ndelete!...Mi-i frică reală, fără farduri, naturală, autentică, exemplară!...Dar, iată, începe să-mi intre curajul în sânge, în oase, în suflet, în gând!...Parcă aşa spunea: "dacă vrei curaj, încearcă să-ţi fie frică!"...Sigur că da! Făt-frumos mă simt, nu altul! Sunt în stare, adică! În stare de urnire, de primul pas pe mers Înainte...şi în căutarea celor Şapte ani de Acasă!...Ce-i Şapte ani de Acasă nu-s aşa, aiurea, cu nemiluita, la îndemâna şi la cheremul meu, prin ogradă şi prin grădină, prin jurul Ei! Cei Şapte ani de Acasă nu-s Acasă, adică! Sunt mai încolo, mai departe, mai greu de găsit...şi de văzut dacă-s ai mei, dacă nu-s anii altcuiva, dacă-i merit, dacă-mi vin, dacă nu mi-s mici, dacă nu mi-s mari...!...Da! sigur că da! de acord! plec! sărut mâinile! bună ziua! mi-i frică! am curaj!...Gata, plec Înainte!...Care Înainte? unde-i acest Înainte? încotro-i sensul cestui pârdalnic Înainte?...Mă uit peste tot, dar nu observ nici un fel de Înainte întinzându-mi braţele, făcându-mi cu ochiul, dându-mi repere, semne de circulaţie prin necunoscut, sfaturi...!...Sunt în dilemă, cum se spune când nu ştiu, când nu mă pricep, când ignor, când o fac pe deşteptul şi confund Noaptea cu Întunericul şi Ziua cu Lumina!...Şi uite-aşa stau blocat la începutul dinspre plecare al porţii! şi uite-aşa începe să-mi fie din ce în ce mai frică! şi uite-aşa încep să fiu din ce în ce mai plin de îndrăzneală!...Undeva, la spatele meu, Ea-mi aude şi-mi vede Urzeala Simfoniei din ziarul de ieri, se apropie de încurcătura pe care Perfecţiunea mi-o întinde drept Încercare...şi-mi şopteşte: "Înainte-i peste Tot, Înainte înseamnă în toate direcţiile, oricum, oriunde şi oricând te-ai uita!! Numai Înapoi nu înseamnă! Deocamdată!...Deocamdată, mergi sănătos!...Pe aici ţi-i şi ţii drumul, da?...Ne vedem după Şapte ani!...Şi să nu priveşti peste umăr!...Doar să-ţi aduci aminte! Da?"...[Stai aşa!]