Amintiţi-vă! (III)

Scris de Ion Zimbru

Joi, 21 Ianuarie 2021 00:00

Sigur că da!... Inventatorii, artizanii, executanţii şi adepţii colhozului şi ai sovhozului şi ai tovhozului şi-au folosit toate rezervele "mintale" pentru a şterge intelectualitatea de pe suprafaţa pământului. A pământului celuia şi cestuia, căruia icoanele noastre numite părinţi îi îndreptau, îi netezeau şi-i mângâiau obrazul... să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu. Ştiţi bine câtă inteligenţă românească a fost făcăluită în lagărele şi-n beciurile "educative" ale orânduirii alcătuite în "stil" sovietic. Şi ştiţi prea bine, unii dintre dumneavoastră, că "fruntaşii patriei" zvârleau cu friptură la câini şi se lăfăiau în dorul lelei... şi "apreciau" munca săracilor exact cum şi acum. Însă dumnezeii cu opinci şi pestelcă au strâns din dinţi, au răbdat şi nu au pus plugu-n cui. Ştiau că trebuie să se întrebuinţeze până la sânge şi până la os, că trebuie să-şi dea copiii (mulţi) la şcoală, că preţul existenţei nu-i altul decât munca. Puturoşii de atunci, cum şi cei de acum, se gândeau la haiducie şi la hoţie, ieşeau la drumul mare, "cultivau" ameninţarea şi luau cu asalt orice urmă de protest, orice petiţie, orice "gât". Din cauza lor, cei de la comandă, care nu luau nici o măsură împotriva terorii de orice fel, s-a ajuns la cea mai devastatoare/spăimântătoare crimă pe care am văzut-o în anii 60, după "victoria finală" a colectivizării "benevole", adică forţate. Într-o noapte de iarnă spre primăvară, doi ucigaşi "profesionişti", despre isprăvile şi "calităţile" cărora am mai scris şi am mai spus, au dat foc la grajdul colhozului tânăr şi neliniştit din Bursucani. Vâlvătaia se vedea de la zece kilometri. Dimineaţa, ducându-mă la şcoală, trec şi eu pe la locul oribilei crime. Din tot ce fusese clădire şi adăpost pentru animale, nu mai  rămăseseră decât stâlpii fumegânzi. Şi sinistrul în toată "splendoarea" lui, visată de răufăcători: zeci şi zeci de vaci cu lapte şi aproape de fătare, dar şi zeci şi zeci de boi pentru povară, arse şi arşi pe jumătate, explodate şi explodaţi, alcătuiau un tablou dantesc şi un "spectacol" terifiant, realizat de cei doi "oameni gospodari". Sărmanele animale! Legate la iesle, n-au avut nici o posibilitate de scăpare!... A fost închis bietul moş Vasile Mihai din Zimbru, paznic de noapte la grajd. Nevinovat. Dar celebrii "anchetatori" de atunci au hotărât să-l încuie!... Muşamalizare. Dispreţ. Sfidare. Nesimţire. Dar nici un strop de remuşcare. Şi, apoi, nici o reabilitare. Nici un regret. Nici măcar o lumânare la căpătâiul lui moş Vasile!... Şi, totuşi, nimeni n-a luat mitraliera... în numele şi împotriva "libertăţii de exprimare"!... [Stai să vezi!]