Regăsire de Taină (III)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Da, cum am spus în ziarul de ieri, şi acuma se pot desluşi versurile lui Furtună, scrise pe scândura veche şi afumată din crâşma lui Vasile Valache! Versurile-s de dragoste, pogorâte din iubirea lui pentru Maria, nevastă-sa moartă într-un eveniment de cale ferată, petrecut pe ruta Galaţi-Bârlad, între halta Tălăşmani şi halta Docăneasa! Prăpăd comandă câte-o votcă "Lenin" pentru fiecare! Mică şi cu fundul lat, bineînţeles! Păstrăm o secundă de inimă neagră pentru Maria lui Neculai, rostim ce se rosteşte-n asemenea momente, dăm de duşcă alcoolul cu ajutorul căruia alde Ivan au câştigat războiul cu alde Hans, nea Mutelcă se duce la bar şi comandă câte-o votcă "Stalin", mare şi cu picior subţire... şi Cherpedin începe să citească una dintre cele mai frumoase elegii ale literaturii universale din "Cotul Donului" şi de pe masă: "Iar mâna mea-i din ce în ce mai rară/ în părul tău din ce în ce mai lung!.../ poate aştepţi sau pleci în altă gară,/ unde nu pot cu mine să ajung!// Nişte oglinzi abandonate-n ciuturi/ îmi spun că sunt, că ai trecut... şi speri/ să se răstoarne trenul meu cu fluturi/ şi să mă lase-n gara Nicăieri!// Se zdrenţuieşte umbra mea amară!/ nu mai fugi, superbolă amantă!/ îmbătrânesc luminile în gară/ şi iar încep scrisorile să ardă!"//... Fără să vreau, mă uit în ochii convivilor şi văd că fiecare lăcrămează discret, înduioşător, mai ales că şi distinsele lor Marii sunt plecate sub sol! Numai Maria mea, ultima, nu-i dusă! E acasă! Face gogoşi! Şi ne aşteaptă! Pe tuscinci ne aşteaptă! Ne aşteaptă să răscolim amintirile... să ne mutăm cu gândul tocmai în vremurile când fiecare avea Maria lui şi când cântam "Focul vânăt", una dintre cele mai frumoase şi tulburătoare poezii de dragoste ale Lumii rămase-n Candoare, una dintre poeziile pe care autorul, Serghei Esenin, le-a scris pentru splendida lui amantă, dansatoarea americană Isadora Duncan! Sigur că da! Demult, cam cu patruzeci de ani în urmă, melodia compusă după acest poem era des cântată de Cenaclul "Noduri şi Semne", în frunte cu Eugen Neculiţă, mort în India... şi cu Panait Căpăţână, mort pe Scara Erato... şi cu alţii şi alţii mai vii şi mai morţi! Aşa, ca să forţăm gradul de comparaţie şi să constatăm cam cât de mult ori cam cât de puţin "VIU" mai umblă prin fiecare!... Sigur că da: "Focul vânăt"! Nici nu se poate Alt Fel de Foc într-o astfel de conjunctură! Furtună-şi şterge plânsul şi propune să cântăm Imnul Cenaclului de Odinioară! Păcat că nu se poate auzi! Însă, în mod sigur, mulţi dintre dumneavoastră îl ştiţi! Că doar aţi fost şi sunteţi îndrăgostiţi, nu? Cum să doreşti/visezi pe Cineva... (o Marie, de exemplu)... şi să nu ştii poezia lui Serghei, despre Toamnă şi Iubire?... (Stai să vezi!)

Citit 877 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.