Omul fără 3,14

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Chiar în momentul scrierii şi, mai ales, în timpul citirii acestui text, consider că s-a umplut paharul şi că a sosit clipa mult aşteptată să-mi mărturisesc/recunosc inutilitatea/stinghereala în Regatul Dacic, să-mi divulg regretul că nu pot a face mai mult şi mai frumos şi mai curat şi mai pur şi mai simplu pentru o circulaţie mai sănătoasă a sângelui în Ţara fără Ştefan cel Mare şi fără Vlad Ţepeş! Chiar a sosit clipa arătării argumentelor pe tavă: mă simt ca un cerc fără Pi, fără Nord şi fără Sud! Da, am acest curaj naiv: ce ţi-am făcut, Doamna mea floare de colţ? ce ţi-am făcut, Doamna mea moară de vânt? Doamna mea Melpomene, te rog să-mi spui acuma, nu mai târziu: ce (nu) (ţi)-am făcut?!

Şi, tot în momentul scrierii/citirii acestui text, îmi recunosc neputinţa azvârlirii banalităţilor contemporane peste bord, aruncarea măscăriei şi aiurării dincolo de Regat, interzicerea uitării şi a poreclirii şi a rupturii şi a strâmbării şi a alienării în Ţara fără Eminescu şi fără Decebal! Da, nu mi-i frică să te întreb: oare ce ţi-am făcut, Doamnă floare de tei? oare ce ţi-am făcut, Doamnă floare de câmp? Doamna mea Erato, te rog să-mi spui acuma, nu mai târziu: oare ce (nu) (ţi)-am făcut?!

Spune-mi, Doamna mea Clio: cum şi ce să fac pentru a scăpa de vinovăţie? nu-i condamnabilă, oare, această neputinţă? nu cumva fierul cercului fără 3,14 este prea vechi? ori prea trist? ori mort? oare nu cumva cercurile dimprejur sunt ori prea reci, ori prea mari, ori prea mici? Spune-mi: nu-i păcat că abia-abia un biet greier îmi mai dă din vioară, puţin, ca şi cum nici Toamnă nu mai am, ca şi cum se pregăteşte ultimul şi marele Amin? nu-i păcat că se grăbeşte până şi stingerea ultimului biet licurici, ca şi cum Belzebut a pus stăpânire pe această Ţară şi vrea s-o ducă dincolo de Univers?

Doamna mea Euterpe, ascultă-mă! Şi spune-mi: oare eu ce pot să mai fac pentru Curăţire/Purificare în Ţara ferfeniţită de Panaramă teroristo/fonică, de Lăcomii străine şi de Ticăloşii autohtone? Te rog foarte-foarte frumos: du-mă în Ţinutul unde umblam cu cercurile-mpreună şi până când ne făceam rod pe dor şi dor pe rod! până când chiar nu observam cum mi se toceşte Raza şi Lungimea...şi cum rămân fără Pi! du-mă în Cercul/Sanctuarul Sarmisegetuza! eu cred că de Acolo trebuie să înceapă Întregul!...Nu?...Hai, comportați-vă, că-i Jale!

Citit 953 ori Ultima modificare Vineri, 24 Iunie 2022 18:35

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.