Din colecția „Cele mai clare poezii rămase tablou”
Motto: „se aglomerează lacrimi/ între cer şi infinit,/
orbul mângâie distanţa/ de la pâine la cuţit”
(Iolanda Cremene)
(!) năprasnică, frumoasă - ce linişte grozavă
s-apropie de unde sunt gata să ajung! -
o văd ca pe-o salvare, o simt ca pe-o garoafă -
Una şi Unu-ntruna: o Lungă şi un Lung (!)
(!) și ce arome calde n-acest Mereu de gală -
un fel de rece si(n)gur şi nalt şi-adânc şi blând -
şi nici o îndoire şi nici o îndoială
când fără CÂND rămâne năprasnicul NICI/CÂND (!)
