Moto: "Sunt paznicul pietrelor şi văd în om ruptura dintre ele şi cer"
(Vasile Sevastre Ghican)
Şi...(ca un fel de picurare/ a lumânării în sicriu,
pe mâna unui dus, di/stinsă,/ cu palma pe monetă calpă)...
simt ofilire-n crisalide,/ simt prea devreme cel târziu
şi-aud cel greier cum se stinge/ în grele-nflorituri de nalbă!
Şi...(ca un fel de rugăciune).../ înşel cuvinte şi le scriu
altor cuvinte: ouă, larve,/ nimfe...(rămase înainte
de naştere)... poate se-ndură/ cel care predică-n în pustiu...
şi nu mai face foc din greieri/ şi din corole doar morminte!
