Moto: "Bună dimineaţa, Vreme de Nălţat/ florile în fructe, nimfele în fluturi,/ gândurile-n visuri, visul în păcat.../ vreme de sfărmare-a şoaptei în săruturi!" (Iolanda Cremene)
Şi m-ai ucis, doamna mea, m-ai ucis!...
(însă m-ai ucis foarte frumos!)...
mulţumesc cerului şi pământului tău...
nu pământului meu... (care merge pe jos)!
Merge pe jos, fiindcă nu are sus...
adică nu are cer şi nu are nimic altceva...
(nici măcar cuvânt şi haz nu mai are!)...
numai al tău are de toate, doamna mea!
M-ai ucis frumos... şi nu ai nici o vină!...
(au am cerut, eu am aşteptat, eu am vrut,
eu am dictat ultimatumul, eu am luat
acreditarea pământului meu nepriceput!)...
Sigur că da... începe judecata înaltă,
în care-s primul şi ultimul pârât!...
n-am nevoie de apărare, doamna mea,
am imunitate... fiindcă nu m-ai ucis urât!
