În urmă cu vreo câteva zile [chiar în săptămâna care se termină azi şi mâine (prin „uichend”) cum pronunţă şcolărimea noastră cea confuză şi debusolată de atâta osârdie şi reformă], mă îmbie, mă ademeneşte, mă îndeamnă, mă determină, mă păcăleşte un fel de Michiduţă supleant, cu domiciliu stabil în Galaţi, să mă sui în autobuz exact la ora de vârf a dimineţii, între ora şapte şi ora opt, adică! Nici nu-mi trece prin cel de sus la ce întâmplar ...

Moto: !dumnezeule, ce fel de sâmbătă începi în această dimineaţă repetitivă şi indiferentă,/ ce fel de nimic locuitor în mişcare pândeşte să smulgă floarea de colţ şi floarea de câmp din legendă,/ pe când eu stau umplut cu sine, horpăit de iluzii şi naiv până dincolo de zare,/ în loc să-ţi bat mănuşa în poarta cerului şi să (nu)-ţi mulţumesc nici o dată pentru această întâmplare! (Iolanda Cremene)   !fii foarte atentă... asta-i ultima clipă când mai po ...

Acolo, în pădurea cu salcâmi, acel atunci şi-acuma lăcrămează...!... Ce ochi frumoşi parcă (nu) spun să tac prin freamăt rar şi duioşie deasă! Am ce să zic (din locul meu naiv) de/spre această mi(ti)că făptură în cest abstract/concret simfonic pur?! Plânge şi tace, rabdă şi îndură... şi cred că vrea să-(mi) dea de priceput, însă nu pot a şti (şi-a înţelege) de unde, unde, până când şi cum o stare caldă într-o lume rece (!?) Lumina ei peste-adumbrirea m ...

Vreme bună?... Nici o vreme parcă n-a mai fost ca asta: lumea ţine substantive la borcan, la şpec, la dos... gem cămările de gemuri, atmosfera stă ca proasta, iar prosperitatea ţării sforăie foarte frumos! De atâta-ndestulare, omul fluieră şi râde, pune cosmos în bidoane, pune cursă la venit, dă cu şapca-n modestie, dă ciubuc lui nenea gâde căci e cererea prea mare... şi oferta s-a rărit! Trec adulţii fără ţintă... trec şcolarii fără milă: vor să-nveţe tot o d ...

CLICK AICI pentru a CITI prima parte "Fă, suflare animală, adunatu-te-am grămadă ca să nu mai fie-n iazul ăsta iz de mascaradă... astăzi stabilim comisii, ne alegem un consiliu, dăm la vot ştampilă, drepturi, datorii, stindard, sigiliu... eu propun o karakudă, o plătikă şi-o skrumbie să constituie şenalul unic spre DemoKraţie... domnul rac să se ocupe cu avansul înainte; lipitorile să strângă sânge pentru Preşedinte; un ciortan să facă valuri mari (cu apă şi nămol) ...

Pe dealul învelit cu flori de câmp aştept să se întoarcă şi să-mi spună: zadarnic stai, zadarnic mă visezi fără să ştii că-s umbră, că-s minciună, fără să ai habar cum că nimic te are la cherem şi stă la pândă, şi-n clipa următoare-ţi va şopti câte himere oarbe te frământă! Pe dealul învelit cu flori de câmp rog (însetat) izvoarele din vale: staţi liniştite, sap, nu mă opresc, n-am altă stare-n gând, n-am altă cale decât să-mi port osânda la sfâr ...

Un broscoi râios ajunse, prin manevre şi minciună, cel mai sus şi cel mai tare peste papură şi stuf... îşi aprinse o ţigară şi, suflând fumul spre Lună, s-apucă, nocturn, de muncă, şi urlă cu mult năduf: „D-azi încolo... vai de mama celui care nu ascultă! vai de cucurigu’ celui care-mi iese din cuvânt!... vreau să văd, după-amiază, fără mofturi sau insultă, tot ce mişcă-n balta asta... să vă dau la toţi pământ, să vă dau dreptate, case, aprobări pentru g ...

Am început să cred că nu mai am răbdare pân-acolo, tocmai unde se spune şi se scrie că-i frumos, uşor, aşa, cu lux de amănunte, că-i pur şi simplu tot, şi toate-s vii, şi primitoare cum biblioteca, şi cum doar cartea-cartea poate fi... şi nimeni nu-i nici alfa, nici omega! Am început să cred că n-am avut nimic din toate-acestea, niciodată, dar am trecut biruitor prin fals, spre-o steauă totdeauna-ndepărtată, spre-un capăt mincinos şi lustruit încet, cu zel, cu lux de ...

Nimic mai adevărat! Aşa este: li se permite! Scuza-i stupidă: „n-avem pârghii, n-avem legi, n-avem instrumente, n-avem prerogative, n-avem abilitare, n-avem dispoziţie, n-avem...!”... Păi, dacă nu aveţi ce spuneţi că nu aveţi, de ce nu vă faceţi ce spuneţi că nu aveţi? Şi aşa-i devălmăşie în tot oraşul, şi aşa gunoaiele put şi mustesc la orice pas, şi aşa trăim într-o continuă degringoladă morală şi materială! Şi, prin urmare, oare nu-i necesar să avem m� ...

!nimic nu ştiu să spun despre iertare, nimic nu ştiu să spun despre păcat... absenţa ta miroase a cianură, toţi ochii tăi din ochi alune(ca)d! !nimic mai sfânt, nimic mai fără moarte nu poate fi-nainte şi-napoi, decât prezenţa ta devastatoare când ochii nu erau aşa de goi! !nimic nu trece şi nimic nu poate întuneca splendoarea de atunci, când poezia ta venea la mine cu păsări calde şi cu păsări lungi! !nimic nu este mai frumos ca moartea pe care o aştept de-atâta ti ...