(!) mai am vro câţiva paşi până ajung/ unde începe cercul înc-o dată
şi unde totul stă-ntr-un absolut/ mai alb, mai negru, fără nici o pată (!)
(!) unde nimic nu are înapoi,/ unde nimic nu are înainte
şi-unde nu ştiu că n-are rost să ştiu/ măcar aceste câteva cuvinte (!)
(!) mai am un pas, şi nici măcar un pas,/ şi mă primeşte înc-o încercare
de-a suferi şi de a fi convins/ că niciodată sufletul nu moare (!)
(!) iată, se-ntâmplă, gata, am ajuns:/ aici e-acolo şi acum e-atuncea -
patru cuvinte ies în calea mea:/ mama şi tata, leagănul şi crucea (!)
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Cuvânt Înapoi (la mormântul lui Romică Bălan - Țărnă Ușoară!) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (XIII) TATA... şi NOI (memento-poem antum) Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (XII) DOI FRAȚI de CRUCE (psalm-poem de plecare) Epistoliile lui Costică Cicoare către Marghioala Mânătarcă (XI)
Mai multe din această categorie:

