Am fost la mama... (şade lângă tata)...
mi-au spus să stau cuminte şi încet,
mi-au spus că Veşnicia este gata
să-nceapă steaua altui Nazareth!
Am fost la tata... (şade lângă mama)...
aşteptători şi blânzi ca doi plecaţi
să-nceapă alt "si vis amari, ama"...
printre ne/muritori emcepătraţi!
Am fost să-nflăcărez o lumânare
înaltă de la cer până-n pământ,
poate aud cum vede fiecare
dacă mă ţin de suflet şi cuvânt!
Tata-i cărare, mama e ogradă...
mă uit ce scrie liniştea pe cruci:
în orice clipă-ncepe Niciodată
şi se sfârşeşte, dacă nu te duci!
Mama-i cărare, tata e grădină...
până la cer, pe jos, n-acelaşi cerc,
încet-încet, i-aud cum fac lumină
să văd ce caut şi pe unde merg!
Grădină şi ogradă (nişte începuturi) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
