Valoarea creditelor înregistrate pe piaţa bancară gălăţeană a crescut pe parcursul anului 2017 cu 118,8 milioane de lei, la o valoare totală de 3,61 miliarde de lei, rezultă din datele centralizate de Banca Naţională a României (BNR). Rezultatul a fost obţinut în condiţiile în care, deşi valoarea creditelor în valută a înregistrat o scădere de 139,4 milioane de lei, creditele în moneda naţională au înregistrat un avans de peste 258,2 milioane de lei.
În cazul creditelor în moneda naţională, acestea aveau la sfârşitul anului 2017 o valoare de 2,47 miliarde de lei, faţă de 2,21 miliarde de lei la sfârşitul anului precedent. În ceea ce priveşte creditele în valută, acestea au ajuns la o valoare de sub echivalentul a 1,14 miliarde de lei, în condiţiile în care, la începutul anului 2017, s-a intrat cu un volum de credite în valută de peste 1,27 miliarde de lei.
Pe tot parcursul anului trecut s-a menţinut tendinţa de scădere a restanţelor la credite, atât la împrumuturile în lei, cât şi la cele în valută. Per total, la sfârşitul anului 2017, gălăţenii aveau împrumuturi neonorate de 190,2 milioane de lei (121,9 milioane de lei în moneda naţională, 68,3 milioane de lei în valută), faţă de 321,5 milioane de lei (193,2 milioane de lei în moneda naţională, 128,3 milioane de lei în valută) în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Stagnează împrumuturile către companii...
Pe categorii de împrumuturi se constată o stagnare, chiar un recul uşor în ceea ce priveşte creditele acordate agenţilor economici. Mai exact, la sfârşitul anului trecut, firmele gălăţene avea accesate împrumuturi de doar 1,42 miliarde de lei, cu 2,3 milioane de lei mai puţin faţă de finalul lui 2016. Ce-i drept, se constată evoluţii diferite pe tipurile de credite accesate pentru dezvoltarea afacerilor. Astfel, dacă în moneda naţională creditele agenţilor economici au crescut pe parcursul anului trecut de la 981,9 milioane de lei la aproape 1,03 miliarde de lei, pe partea creditelor în valută s-a înregistrat o scădere de la echivalentul a 445,6 milioane de lei la 395,7 milioane de lei.
Orientarea firmelor gălăţene face parte dintr-un trend mai larg, manifestat la nivel naţional. Potrivit ultimului „Sondaj privind accesul la finanţare al companiilor nefinanciare din România”, realizat de banca centrală la sfârşitul lui 2017, „cele mai multe dintre companii şi-au exprimat intenţia de a-şi reduce gradul de îndatorare, atât în lei, cât şi în euro (62 la sută, respectiv 66 la sută), şi nu ar contracta un credit nou indiferent de costul acestuia, în creştere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (59 la sută, respectiv 65 la sută)”.
Unul dintre cele mai sensibile aspecte privind creditarea companiilor ţine de fluctuaţiile cursului de schimb valutar, nefavorabil monedei naţionale. „Efectele unei eventuale deprecieri a monedei naţionale relativ la euro sunt mixte, astfel 38 la sută din firme declară că deja nivelul cursului de schimb le afectează, în timp ce 32 la sută dintre firme consideră că niciun nivel al deprecierii nu le-ar afecta”, se precizează în raportul BNR.
Dincolo de asta, apetenţa companiilor pentru creditare ţine şi de contextul economic general. Din acest punct de vedere, cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele sunt nivelul ridicat al fiscalităţii, impredictibilitatea mediului fiscal şi concurenţa.
Dar populaţia dă buzna la credite
Pe de altă parte, strict la nivelul populaţiei, abordarea creditării este una mai relaxată decât la nivelul companiilor. În judeţul Galaţi, împrumuturile pe acest segment au crescut pe parcursul anului trecut cu 120,7 milioane de lei, la valoarea totală de 2,17 miliarde de lei. În acelaşi timp, şi la nivelul populaţiei au fost ajustări în ceea ce priveşte moneda în care au fost accesate creditele. Împrumuturile în moneda naţională au crescut în 2017 cu nu mai puţin de 211,3 milioane de lei, până la valoarea de 1,44 miliarde de lei. De partea cealaltă, creditele în valută au scăzut cu echivalentul a 90,6 milioane de lei, la valoarea de 731,4 milioane de lei.
Tendinţa de depreciere a leului în raport cu alte valute va duce şi în 2018 la o orientare spre creditele în moneda naţională. Un obstacol va fi însă reprezentat de creşterea dobânzilor şi la creditele în lei, prin urmare şi ritmul de creditare va fi cel mai probabil unul mai lent decât cel înregistrat în cursul anului trecut.
