Conducerea Grupului ArcelorMittal a făcut public, în mod oficial, că este dispusă să renunţe la combinatul siderurgic de la Galaţi, în contextul negocierilor cu Comisia Europeană privind preluarea combinatului Ilva, din Italia. Pe lângă unitatea de la Galaţi, pe lista inclusă în "pachetul de separare" înaintat de ArcelorMittal se află şi alte unităţi europene.
"ArcelorMittal anunţă că - în cadrul analizei curente a Comisiei Europene privind achiziţia unităţii Ilva (Italia) - a înaintat o propunere de pachet de separare care să răspundă preocupărilor pe care Comisia le-a ridicat în timpul verificărilor. Pachetul de separare propus include următoarele active: ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia; ArcelorMittal Galaţi, România; ArcelorMittal Skopje, Macedonia; ArcelorMittal Ostrava, Republica Cehă; ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg; Liniile de zincare nr. 4 și 5 de la Flemalle, Blegia; decaparea, linile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea din Liège, Belgia", se precizează într-un comunicat de presă al ArcelorMittal.
Contextul general
După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", renunţarea la combinatul siderurgic de la Galaţi, precum şi la celelalte unităţi europene menţionate, reprezintă o concesie pe care ArcelorMittal ar urma să o facă pentru ca instituţiile europene să aprobe, în baza regulamentelor antitrust, achiziţia combinatului siderurgic Ilva.
Lucrurile au început să se complice în momentul în care, după notificarea tranzacţiei privind Ilva, în septembrie 2017, către instituţiile europene, acestea au devenit îngrijorate de faptul că, prin achiziţia unităţii italiene - cea mai mare oţelărie din Europa, Grupul ArcelorMittal ar deveni prea puternic, iar acest lucru ar putea să afecteze competitivitatea pieţei europene a oţelului. Aşa se face că, în noiembrie 2017, Comisia Europeană a lansat o investigaţie pentru a vedea dacă tranzacţia încalcă sau nu regulamentele antitrust.
La acea vreme, comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, declara: "Oţelul este o materie primă pentru multe produse pe care le folosim zilnic, iar industriile dependente de oţel au 30 milioane de angajaţi în Europa. Aceste industrii trebuie să acceseze oţel la preţuri competitive pentru a putea concura pe pieţele globale. Acesta este motivul pentru care vom investiga cu atenţie impactul planurilor ArcelorMittal de a cumpăra Ilva, în ceea ce priveşte păstrarea unui mediu concurenţial pe piaţa oţelului". Pe scurt, a apărut temerea că ArcelorMittal ar putea profita de poziţia dominantă pe piaţă pentru a creşte preţurile la o serie de produse.
Cum şi când se va decide soarta combinatului de la Galaţi
Dacă instituţiile europene vor fi de acord cu propunerea înaintată de ArcelorMittal, atunci grupul siderurgic va avea cale liberă pentru achiziţia Ilva, iar unităţile siderurgice parte a "pachetului de compensare" vor fi scoase la vânzare.
"Propunerea de a vinde aceste active rămâne ca subiect al analizei finale şi aprobării Comisiei Europene, dar şi al concluziilor informărilor şi proceselor de consultare cu Comitetele de Întreprindere locale şi cel la nivel european. Orice vânzare va fi condiţionată de finalizarea achiziţiei Ilva de către ArcelorMittal. Se aşteaptă ca, în acest caz, o decizie finală a Comisiei Europene să fie luată până pe 23 mai 2018", se precizează în comunicatul de presă al Grupului ArcelorMittal.
Cine ar putea fi interesat de siderurgia gălăţeană
Dacă se va ajunge la vânzarea ArcelorMittal Galaţi, una dintre variante vehiculate pe piaţa oţelului privind un posibil cumpărător ar fi un joint-venture între Marcegaglia (Italia) şi Metinvest (Ucraina). Marcegaglia a făcut parte iniţiat din Am Investco, asocierea condusă de ArcelorMittal, ce a depus oferta de cumpărare a combinatului Ilva, dar compania italiană s-a retras din afacere, la sfârşitul anului trecut, tot pentru a răspunde solicitărilor antitrust ale instituţiilor europene. Metinvest este deţinută de oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov, este cel mai mare grup siderurgic din Ucraina, iar în 2016 a raportat afaceri de peste 9,5 miliarde de euro.
Un alt posibil cumpărător, în cazul în care combinatul de la Galaţi ar fi scos la vânzare, este un joint-venture între producătorul german ThyssenKrupp şi indienii de la Tata Steel. În septembrie 2017, cele două companii au încheiat un memorandum pentru a-şi uni afacerile din domeniul oţelului, pentru a putea concura astfel cu ArcelorMittal pe piaţa europeană. În acest context, o eventuală achiziţionare a combinatului de la Galaţi ar putea deveni o oportunitate destul de tentantă.
Nu în ultimul rând, o variantă ar fi ca… statul român să răscumpere combinatul şi să caute el un partener strategic.
(Ovidiu Amălinei)
Vânzarea combinatului este "un abuz al grupului ArcelorMittal", consideră sindicaliştii
Sindicatul Siderurgistul AMG de pe platforma combinatului gălăţean ArcelorMittal consideră că "unitatea de la Galaţi nu poate fi nominalizată pentru a fi cedată de către grupul ArcelorMittal deoarece nu se află în zona geografică de sud a Europei, în care s-ar depăşi cota de piaţă de 40 la sută la anumite produse, conform directivei Comisiei Europene de concurenţă neloială. Totodată, unitatea de la Galaţi nu produce acelaşi tip de produse ca cea de la Ilva".
"Noi considerăm un abuz acţiunea grupului ArcelorMittal de a ceda unitatea de la Galaţi", a declarat pentru "Viaţa liberă" secretarul general şi purtătorul de cuvânt al Siderurgistul AMG, Vasile Crişan. Acesta a spus că sindicatul a făcut demersuri la nivel local, naţional şi internaţional, trimiţând adrese oficiale către reprezentantul Guvernului în teritoriu - prefectul Dorin Otrocol, prim-ministrul Viorica Dăncilă (căreia i s-a solicitat o întâlnire pentru a se discuta ce ar însemna vânzarea combinatului din Galaţi) şi către membrii Direcţiei de concurenţă din cadrul Comisiei Europene.
"Am angrenat în demersul nostru europarlamentari şi politicieni. Este o problemă crucială şi, din punct de vedere economic, vânzarea combinatului de la Galaţi ar fi o catastrofă pentru sudul Moldovei şi pentru România. Se riscă pierderea celor 7.000 de locuri de muncă de pe platforma combinatului şi a altor câteva mii pe orizontală", a mai spus Vasile Crişan.
(Cristinel Luca)
