Vremea capricioasă - fie secetă, fie îngheţ sau grindină - a afectat în mod considerabil culturile agricole din judeţul Galaţi. Potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Agricultură Galaţi, fenomenele meteorologice nefavorabile au provocat daune pe o suprafaţă de nu mai puţin de 25.736 de hectare din judeţul nostru.
Personalul Direcţiei pentru Agricultură şi cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă au avut mai multe runde de constatare a pagubelor suferite de fermierii gălăţeni cam pe tot parcursul anului, iar misiunea nu a fost tocmai uşoară, date fiind şi celelalte activităţi ce ţin de domeniul agricol ce trebuie realizate la nivelul judeţului. Dar cum vremea a fost capricioasă, iar fermierii au avut de suferit, nici Direcţia pentru Agricultură nu putea rămâne indiferentă, iar datele centralizate au fost prezentate în ultima şedinţă a Colegiului Prefectural.
"Fenomenele hidrometeorologice nefavorabile s-au manifestat şi pe parcursului anului 2018, începând cu cele specifice sezonului rece, ale căror efecte au fost accentuate de lipsa stratului protector de zăpadă. A urmat, în mod atipic, o primăvară caracterizată de lipsa precipitaţiilor, vârful acestui fenomen fiind consemnat în luna aprilie, când media precipitaţiilor a fost doar de un litru pe metru pătrat. Lipsa precipitaţiilor s-a manifestat şi pe parcursul lunii mai, cantităţile insuficiente şi neuniforme ducând la instalarea secetei pedologice cu gradul de încadrare de la puternică, în estul judeţului, la moderată, în restul teritoriului. Începând cu luna iunie şi pe tot parcursul lunii iulie 2018, s-au consemnat precipitaţii care au salvat culturile înfiinţate în primăvară, dar care au fost însoţite fenomene meteo nefavorabile - grindină, vânt puternic, băltiri, care au produs pagube", se arată în datele prezentate în cadrul Colegiului Prefectural de directorul executiv al Direcţiei Agricole Galaţi, Valentin Huciu.
Contabilizarea pagubelor s-a făcut în baza rapoartelor operative întocmite de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă din primăriile localităţilor afectate, Direcţia Agricolă şi ISU finalizând procedurile de constatare şi evaluare a pagubelor produse în perioada ianuarie - iulie.
Din cele 25.736 de hectare de culturi agricole afectate de fenomenele meteo nefavorabile, seceta pedologică a avut cea mai mare întindere - mai bine de 17.167 de hectare. Grindina, vântul şi ploile puternice au afectat în jur de 7.700 de hectare de culturi, iar îngheţul şi temperaturile scăzute s-au resimţit pe 868 de hectare. Pe de altă parte, ca valoare a pagubelor, cele mai mari au fost provocate de grindină, vânt şi ploi puternice, în total aproape 13.914.000 de lei, după care urmează seceta pedologică - 1.721.000 de lei şi gerul puternic, cu aproape 1.571.000 de lei. Drept urmare, în total, valoarea pagubelor suferite de fermierii gălăţeni a fost de peste 17.206.000 de lei.
Unde au fost pagubele mai mari
Potrivit constatărilor Direcţiei Agricole, cele mai afectate culturi au fost cele de grâu, secară şi triticale (13.078 de hectare), urmate de culturile de mazăre (4.337 de hectare), rapiţă (3.089 de hectare), floarea-soarelui (1.324 de hectare) şi porumb (1.240 de hectare). Pe suprafeţe mai mici, dar cu efecte materiale mai mari, au fost afectate şi legumele în câmp (51,5 de hectare), viile (12,2 de hectare), precum şi serele şi solariile (1,14 hectare).
În ceea ce priveşte zonele cele mai afectate, 40 din cele 65 de localităţi din judeţul Galaţi au avut de suferit de pe urma fenomenelor meteo nefavorabile. Ca suprafaţă, cel mai afectate au fost comunele Cavadineşti (3.101 hectare), Matca (2.521 de hectare), Frumuşiţa (1.913 hectare), Folteşti (1.767 de hectare), Vârlezi (1.201 hectare) şi Piscu (1.167 de hectare).
E nevoie de un sistem de asigurări
Capriciile vremii, tot mai numeroase în ultimii ani, pun tot mai mult în evidenţă necesitatea unui sistem coerent de asigurări special dedicat agricultorilor. În acest sens, poate că ar trebui readus în actualitate proiectului Ministerului Agriculturii privind realizarea unui Fond Mutual, la care să contribuie toţi cei interesaţi să se pună la adăpost de efectele meteo nefavorabile, prin intermediul căruia să se asigure şi un sistem de constatare şi evaluare a pagubelor suferite de fermieri. Un alt aspect ce ar trebui avut în vedere este însă şi cel privind un sistem de acoperire a pagubelor produse de dăunători şi de boli ale plantelor sau animalelor.
