DEZVĂLUIRI VL. Până la corvete, bani negri pentru ca Naval Group să construiască submarinele Braziliei

DEZVĂLUIRI VL. Până la corvete, bani negri pentru ca Naval Group să construiască submarinele Braziliei
Evaluaţi acest articol
(49 voturi)
Compania franceză Naval Group este în centrul unui scandal de corupţie de amploare privind acordarea, prin intermediari, a zeci de milioane de dolari mită pentru adjudecarea programului de înzestrare cu submarine derulat de Brazilia. Naval Group – ce are drept acţionar principal statul francez - este compania care a încheiat un protocol de colaborare şi cu Şantierul Naval Constanţa, însă a condiţionat acest parteneriat de câştigarea contractului de 1,6 miliarde de euro de construire a patru corvete pentru Marina Militară Română.

Conform unei investigaţii publicate în 23 octombrie a.c. de jurnaliştii francezi de la mediapart.fr, fostul ministru brazilian de finanţe, Antonio Palocci, „susţine că problema plăţilor ascunse a fost discutată în cadrul unei întâlniri între preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva în 6 septembrie 2009”. „O anchetă privind vânzarea de submarine Scorpene franceze în Brazilia şi construirea unei baze navale la Itagua în ţara sud-americană a arătat existenţa a 70 de milioane de euro în comisioane plătite de compania parteneră braziliană a companiei franceze navale de apărare Naval Group”, precizează mediapart.fr.

Primele informaţii în presă despre scandalul financiar în care este implicată Naval Group (DCNS) au apărut în luna mai 2017, când „Le Parisien” dezvăluia faptul că autorităţile franceze au deschis o anchetă de corupţie privind modul în care DCNS a devenit beneficiarul programului de înzestrare a Marinei Militare braziliene.

„Parchetul Național Financiar (PNF) a deschis o anchetă, începând din octombrie 2016, privind condițiile de obținere a unui mega contract atribuit în 2009 către DCNS - fostul grup Direcția construcții navale (actualul Naval Group – n.r.), al cărui acționar principal este statul francez - pentru furnizarea a cinci submarine în Brazilia, inclusiv unul cu propulsie nucleară. Un contract de proporţii faraonice, în valoare de 6,7 miliarde €, semnat sub președintele Nicolas Sarkozy și omologul său brazilian Lula, care prevedea, în plus față de transferul de competențe, construirea unui șantier naval și a unei baze militare. Acest program de apărare, numit Prosub, viza protejarea coastelor braziliene și a depozitelor petroliere marine”, relata „Le Parisien”, informaţiile fiind confirmate ulterior şi de agenţia de presă Reuters.

Corupţie la nivel înalt

Publicaţia franceză preciza că ancheta deschisă de PNF viza „coruperea de oficiali străini” («corruption d'agents étrangers»), dar şi că Oficiul de luptă contra corupţiei şi criminalităţii financiare din Brazilia (OCLCIFF) colabora cu PNF în derularea acestei anchete.

“Aceste investigaţii transnaţionale se amplifică în Bazilia, o ţară zguduită de scandalul “Lava Jato”, care a afectat întreaga clasă politică – o anchetă cu multe ramificaţii (“une enquête tentaculaire”) în care a fost evocat şi contractual de furnizare a submarinelor”, explică jurnaliştii francezi. Aceştia arătau că Programul Prosub avea la bază un parteneriat între DCNS şi un concern brazilian, Odebrecht. Această colaborare s-a realizat în condiţiile în care Odebrecht avea să ajungă în centrul unei multitudini de investigaţii de corupţie la nivel internaţional, începând din ţări din America Latină până în Statele Unite sau Elveţia. Practic, potrivit anchetatorilor, Odebrecht a dezvoltat o veritabilă „cultură a mitei”. De altfel, în 2016, însuşi şeful concernului, Marcelor Odebrecht, era deja condamnat la 19 ani de închisoare!

Nume de cod: „Şampanie”

O parte dintre audierile şefilor Odebrecht în ancheta „Lava Jato” au fost făcute publice, iar în acestea jurnaliştii francezi au găsit informaţii privind modul în care a fost încheiat contractul pentru submarinele furnizate de DCNS: „Într-una dintre audieri, fostul şef al sectorului de infrastructură susţine că compania lui a plătit 40 de milioane de euro lobbystului brazilian Jose Amaro Pintor Ramos, în marja contractului încheiat cu DCNS. Plata sumei a fost înregistrată sub numele de cod „şampanie”. În timpul audierii, fostul director a mărturisit că remuneraţia acestui intermediar a fost necesară în momentul încheierii parteneriatului cu DCNS”.

Contactaţi de jurnaliştii de la „Le Parisien”, reprezentanţii DCNS au declarat că firma nu are „nimic de-a face cu cazul Lava Jato”. "DCNS respectă cu strictețe normele de drept ale lumii", adaugă compania.

Anchetele procurorilor francezi şi brazilieni sunt încă în desfăşurare.

ALT CONTRACT, ALT PARTENER

Modul în care DCNS, redenumit Naval Group, a obţinut o serie de contracte este relevant şi pentru România, în condiţiile în care compania franceză a încheiat un protocol de colaborare cu Şantierul Naval Constanţa, potrivit căruia cele două entităţi vor coopera în cazul în care vor reuşi să-şi adjudece contractul de 1,6 miliarde de euro privind corvetele pentru Marina Militară română.

Pentru susţinerea intereselor SN Constanţa şi ale Naval Group a fost demarată o campanie mediatică foarte intensă, în care s-au implicat, alături de grupului industrial francez, inclusiv ambasadoarea Franţei la Bucureşti, dna Michèle Ramis, dar şi reprezentanţi ai Asociaţiei Industriei Navale Franceze (GICAN). De exemplu, în 2017, sub egida Ambasadei Franţei au fost organizate o serie de seminare dedicate industriei de apărare, la Bucureşti şi Constanţa, scopul fiind acela „de a identifica cât mai mulţi parteneri români” – inclusiv din administraţia publică sau asociaţii profesionale – care să fie antrenaţi în proiectele Naval Group.

Un preşedinte şi doi comandanţi

În acest context, poate că nu este lipsit de relevanţă faptul că ex-preşedintele Traian Băsescu s-a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, într-un atac extrem de virulent la adresa Grupului Damen şi a Şantierului Naval de Galaţi, exact în preajma termenului anunţat de Ministerul Apărării pentru desemnarea unui câştigător al contractului pentru realizarea corvetelor.

După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, fostul preşedinte a pus rapoartele negative privind legile Justiţiei şi a respectării normelor statului de drept în România - realizate de Parlamentul European, Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia – pe seama unei conspiraţii orchestrate de guvernul olandez, ca formă de presiune în atribuirea contractului corvetelor către Şantierului Naval Damen Galaţi.

Aceste afirmaţii, ce deturnează în hăţişurile politice o deliberare ce ar trebui să ţină strict de criteriile economice şi de interesele de securitate naţională, au fost făcute de Traian Băsescu în condiţiile în care fostul preşedinte este unul dintre apropiaţii lui Gheorghe Bosînceanu, la rândul lui fost comandant de navă, în prezent omul de afaceri care controlează Şantierul Naval Constanţa prin intermediul unei firme înregistrate în paradisul fiscal al Insulelor Marshall. Coincidenţă, sub controlul lui Bosînceanu au ajuns şi o parte din navele ce au făcut obiectul celebrului dosar „Flota”. De asemenea, în 2012, Băsescu a decorat şantierului controlat de Bosînceanu cu "Meritul Industrial şi Comercial" - în grad de Mare Ofiţer, totul în cadrul unui amplu exerciţiu mediatic, în care cei doi au fost personajele principale.

Dacă este, totuşi, să vorbim despre merite industriale şi comerciale, cu adevărat remarcabile, trebuie să spunem că Şantierul Naval Damen Galaţi, deşi nu s-a bucurat de aceleaşi onoruri prezidenţiale, este cel mai mare exportator român de nave şi una dintre cele mai importante unităţi de producţie din industria de apărare din România. În ultimii 25 ani, la Galaţi s-au construit peste 400 nave, pentru beneficiari din 70 de ţări ale lumii. Şantierul naval din Galaţi este şi singurul din România în care în ultimii 30 de ani s-au construit nave militare, nu mai puţin de 29 de nave de acest tip fiind livrate, începând cu anul 2002, pentru treisprezece marine militare şi autorităţi de pază de coastă de pe întreg mapamondul, inclusiv pentru multe state membre NATO şi UE.

Citit 30342 ori Ultima modificare Luni, 05 Noiembrie 2018 10:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.