* Trei conflicte de interese în adoptarea Hotărârii de Consiliul Judeţean (HCJ nr.280/2003) care a deschis calea procesului de vânzare a apartamentelor din patrimoniul public către „specialiştii” judeţului * Directorul de la Patrimoniu, Constantin Cristea, de acord ca CJ Galaţi să-i vândă un apartament * Preşedintele Dan Lilion Gogoncea de la CJ dă, preşedintele Dan Lilion Gogoncea de la Camera de Comerţ primeşte * Consilierul judeţean Valentin Huciu a votat pentru propriul apartament * Hotărâre nulă de drept, dovada care a îngenuncheat CJ Galaţi în instanţă *
Cazul celor 37 de apartamente din proprietatea CJ Galaţi care riscă să ajungă la preţuri de nimic pe mâna unor „specialişti cu perspectivă” în care grosul e format din funcţionari publici, magistraţi, foşti şi actuali directori de instituţii este un exemplu de cum, sub o aparentă legalitate, proprietatea publică este pur şi simplu jefuită tocmai de cei care, într-un fel sau altul, erau consideraţi „stâlpii societăţii”. Ani la rând, în interiorul CJ Galaţi s-a format un lanţ de interese cu ramificaţii în toate structurile de putere locală. Pas cu pas, „specialiştii” s-au apropiat de obiectivul de a-şi însuşi avutul public în faţa unui aparat al CJ Galaţi infestat de jocuri de interese şi incapabil să se apere coerent în faţa unor astfel de atacuri.
Deschidem în paginile ziarului nostru o serie de materiale prin care vom încerca să demontăm, măcar în parte, atât cât ne permit mijloacele jurnalistice, acest mecanism în care disiparea responsabilităţii, portiţele legale şi incoerenţa administrativă au fost folosite în scopuri personale dintre cele mai egoiste. În episodul de astăzi vom vorbi despre circumstanţele în care a fost adoptată Hotărârea CJ Galaţi nr.280/2003, actul prin care s-a deschis practic „Cutia Pandorei” în şirul de procese în care este acum implicat CJ Galaţi.
Case pentru „specialiştii” poporului
Ideea de a pune mâna pe apartamentele de intervenţie ale CJ Galaţi le-a venit unor „specialişti de bine” plecând de la prevederile Legii 85/1992 privind vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului, actul normativ prin care mulţi dintre români au devenit proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau la preţuri ce vizau un anumit grad de protecţie socială. Dar în Galaţi miza nu a fost numai pe „cutii de chibrituri”, ci şi pe apartamentele din buricul târgului, de la blocurile V2, V3, V5, B4, L, Delta, A16.
Apartamentele au intrat în proprietatea CJ Galați în perioada 1993 – 1999, ele fiind repartizate ca locuinţe de intervenţie, atât unor funcţionari din aparatul administrativ, cât şi unor instituţii locale în baza unui regulament aprobat în 1993, în perioada în care la conducerea CJ Galaţi se afla Răsvan Angheluţă. Până în 2003, în plin mandat de preşedinte al lui Dan Lilion Gogoncea, unii dintre chiriaşi au început să tragă sforile pentru ca apartamentele CJ Galaţi să le fie vândute. Existau însă unele obstacole: pe de o parte, apartamentele se aflau în proprietatea publică a judeţului şi nu puteau fi vândute precum bunurile din proprietatea privată. În al doilea rând, clasificarea ca apartamente de intervenţie însemna, de asemenea, că nu pot fi vândute.
"O simplă formalitate"
Situaţia şi-a găsit rezolvarea după ce, la nivelul CJ Galaţi, s-a luat decizia politică de a vinde, fără prea mult zgomot, apartamentele. În martie 2003, la Registratura CJ Galaţi a fost înaintat sub semnătura consilierul judeţean George Kramer proiectul de hotărâre „Privind trecerea unor apartamente din proprietatea publică a CJ Galaţi în proprietatea privată a CJ Galaţi în vederea vânzării către actualii chiriaşi”. Dar ziua cea mare a fost pe 30 iulie 2003, în şedinţa de CJ Galaţi.
Trecerea apartamentelor din proprietatea publică în proprietatea privată nu era pe ordinea de zi, dar chiar preşedintele CJ Galaţi de la acea vreme, Dan Lilion Gogoncea, a rezolvat problema printr-o diversiune nu lipsită de ingeniozitate: Pasul 1 - Pe ordinea de zi anunţată public s-a introdus la punctul 1 un proiect prin care o serie de locuinţe erau trecute din proprietatea publică a judeţului Galaţi în proprietatea publică a municipiului Galaţi (pentru cine întreba era vorba tot de repartizarea unor locuinţe de intervenţie – n.r.); iar la punctul 10 a fost introdus un proiect prin care erau trecute din proprietatea publică în proprietatea privată imobilele CJ Galaţi de pe str.Eroilor, precum şi a bl.V3, unde funcţiona Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi (oficial, chichiţe administrative pentru garantarea unor viitoare împrumuturi – n.r.)
Pasul 2 – Preşedintele Dan Lilion Gogoncea propune modificarea ordinii de zi şi, printre altele, retrage proiectele de la punctul 1 şi punctul 10 şi în loc propune, chiar dacă nu avea nici o legătură, să se ia în discuţie proiectul de hotărâre prezentat de George Kramer. Astfel, hotărârea-cheie ajunge să fie supusă la vot în CJ Galaţi fără ca măcar acest lucru să fie anterior adus la cunoştinţa publicului larg, aşa cum cere legea. Pasul 3 – Proiectul de hotărâre este supus aprobării în forma următoare: „Art.1 Se trec din proprietatea publică a judeţului Galaţi şi administrarea CJ Galaţi în proprietatea privată a judeţului Galaţi şi administrarea CJ Galaţi locuinţele prevăzute în Hotărârea de Guvern nr.562/15.02.2002, privind atestarea domeniului public al judeţului Galaţi (…) la anexa 1, pct.217 – 223. Art.2 Apartamentele prevăzute la art.1 al prezentei hotărâri pot fi scoase la vânzare cu respectarea dispoziţiilor legale.”
Pentru cunoscători, „anexa 1, pct.217 – 223” înseamnă tocmai cele 65 de apartamente de la blocurile V2, V3, V5, B4, L, Delta, A16, dintre care 37 sunt acum revendicate de chiriaşi! Chiar dacă ulterior conducerea CJ Galaţi a declarat că nu era neapărat obligată să vândă apartamentelor către chiriaşi, atât titlul hotărârii, cât şi stenograma şedinţei de CJ Galaţi nu lasă prea multe semne de îndoială în privinţa angajamentelor luate. După ce consilierul Eugen-Florin Renea a menţionat că se doreşte prioritatea chiriaşilor la cumpărare, preşedintele CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a promis că se va elabora o procedură pe care o va supune discuţiei consiliilor din toate comisiile. Cu aceste singure comentarii, proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate!
Apartamente după interes
HCJ nr.280/2003 a avut un rol important în cursul proceselor desfăşurate între CJ Galaţi şi chiriaşi pentru că, în virtutea acestui act, instanţele au reţinut că locuinţele în cauză nu numai că au trecut în domeniul privat ci şi că nu mai aveau regimul de locuinţe de intervenţie şi prin urmare a devenit automat obligatorie vânzarea locuinţelor către chiriaşi conform Legii nr.85/1992. Din păcate, din 2008, de când a început şirul de procese pierdute pe bandă de CJ Galaţi şi până în prezent se pare că nimeni nu a verificat mai în detaliu legalitatea HCJ nr.280/2003.
Dacă s-ar fi făcut asta, s-ar fi putut constata cel puţin trei conflicte de interese printre persoanele care au participat la luarea deciziilor ce au dus în final la aprobarea hotărârii de CJ. Aici se cuvine să facem precizarea că, înainte cu două luni şi jumătate de supunerea la vot a HCJ nr.280/2003, intra în vigoare „Legea anticorupţie” - Legea nr.161/2003, prin care erau reglementate inclusiv conflictele de interese şi incompatibilităţile consilierilor judeţeni şi ale funcţionarilor publici.
Din patrimoniul public în patrimoniul personal
Primul caz de conflict de interese îl priveşte pe directorul general al Direcţiei Patrimoniu al CJ Galaţi, Constantin Cristea, care, deşi în iulie 2003 se număra printre chiriaşii CJ Galaţi, a participat la întocmirea „Raportului de specialitate” ce a stat ulterior la baza hotărârii de CJ, fapt dovedit de semnătura sa pe documentul respectiv. Conform art.79 din Legea 161/2003, directorul CJ nu ar fi trebuit să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor în condiţiile în care avea un interes patrimonial.
„În situaţia în care există un conflict de interese, funcţionarul este obligat să se abţină de la (…) participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct”, se arată în art.79. În locul lui Constantin Cristea ar fi trebuit să fie desemnat un alt funcţionar care să asigure întocmirea cu imparţialitate a „Raportului de specialitate”. Acest lucru nu numai că nu s-a întâmplat, dar directorul Direcţiei Patrimoniu, Constantin Cristea, a dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra la preţul de 1.516 lei (cam jumătate de cupon la „Rabla”) apartamentul cu trei camere în care locuia.
Ca de la preşedinte la preşedinte
Conflicte de interese au existat şi la nivelul consilierilor judeţeni. Unul dintre ele este referitor chiar la preşedintele CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, iar al doilea poate fi identificat la consilierul judeţean Valentin Huciu. Potrivit art.77 din Legea 161/2003 coroborat cu art.47 din Legea administraţiei publice locale Legea nr.215/2001, preşedintelui de consiliu judeţean i se interzice să ia parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor în care are un interes patrimonial faţă de problema supusă dezbaterii.
În cazul de faţă, în iulie 2003, Dan Lilion Gogoncea era atât preşedintele CJ Galaţi, cât şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industria Alimentară Galaţi - organizaţie căreia i-au fost repartizate două apartamente din proprietatea publică a judeţului Galaţi. În mod normal, Dan Lilion Gogoncea ar fi trebuit să anunţe existenţa unui potenţial conflict şi de interese şi să se abţină de la dezbaterea hotărârii şi de la vot. Procesul verbal al şedinţei de CJ indică faptul că nu a făcut acest lucru. Potrivit legii, hotărârile adoptate prin încălcarea prevederilor amintite sunt nule de drept, iar nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, acţiunea putând fi introdusă de orice persoană interesată.
Votul şi apartamentul
Dacă în cazul potenţialului conflict de interese ce-l priveşte pe Dan Lilion Gogoncea s-ar putea în extremis considera că nu a avut un interes patrimonial deoarece el, ca persoană, nu ar beneficia direct de urma vânzării apartamentelor, în cazul consilierului judeţean Valentin Huciu, conflictul de interese este conturat fără nici un fel de dubiu. Mai exact, în iulie 2003, Huciu avea deopotrivă calitatea de consilier judeţean şi calitatea de chiriaş al CJ Galaţi. Potrivit Legii 161/2003, dat fiind faptul că avea un interes patrimonial, ar fi trebuit să se abţină de la votarea hotărârii HCJ nr.280/2003 care îi deschidea calea să achiziţioneze apartamentul cu două camere de la V5 în care locuia.
Nu numai că nu a făcut acest lucru, dar şi-a dovedit pe deplin şi interesul patrimonial prin faptul că, la rândul său, a dat în judecată CJ Galaţi. Numai că, potrivit prevederilor art.47 şi art.110 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, prin participarea la vot a consilierului judeţean aflat în conflict de interese, hotărârea HCJ nr.280/2003 este nulă de drept. Şi în acest caz nulitatea hotărârii ar trebui constatată de instanţa de contencios administrativ. Desigur, dacă HCJ nr.280/2003 ar fi nulă de drept, asta ar însemna că cele 65 de apartamente ale CJ Galaţi sunt încă parte a domeniului public al judeţului Galaţi, iar în această calitate sunt „inalienabile (nu poate fi înstrăinate), insesizabile (nu pot fi executate silit) şi imprescriptibile (valabile totdeauna)”. Pe scurt, nu pot face obiect de târguială între CJ Galaţi şi chiriaşi.
În pregătire
În episodul următor al investigaţiei "Filiera Apartamentul" vom analiza modul în care la nivelul CJ Galaţi s-a făcut repartizarea apartamentelor de intervenţie şi modul în care au fost respectate regulamentele ce au stat la baza acestui tip de acţiuni.
