Portul mineralier Romportmet va fi cumpărat "la pachet" cu combinatul siderurgic de la Galaţi, în cadrul tranzacţiei în curs de realizare dintre ArcelorMittal şi Liberty House. Chiar dacă tranzacţia a fost pusă în umbră de anvergura combinatului siderurgic, asta nu înseamnă că soarta Romportmet este mai puţin importantă pentru Galaţi. În fapt, Romportmet este cel mai mare port de pe segmentul Dunării Maritime şi "motorul" tranzitului pentru categorii importante de mărfuri.
Construit în 1974, ca parte a Întreprinderii de Navigaţie Fluvială Navrom Galaţi, portul mineralier a fost o unitate "cu dedicaţie" pentru combinatul siderurgic. Odată cu reorganizarea Navrom, în 1991, a luat naştere Romportmet. În urma procesului de privatizare, societatea a fost achiziţionată de fondul de investiţii Broadhurst, cu o sumă de aproximativ cinci milioane de dolari, într-o perioadă în care portul înregistra pierderi. Dat fiind faptul că unitatea avea o importanţă strategică pentru funcţionarea combinatului siderurgic, fiind principala poartă de tranzit pentru materiile prime, dar şi pentru produsele finite, Mittal Steel, devenit ulterior ArcelorMittal, şi-a manifestat interesul pentru a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni, tranzacţia fiind în cele din urmă încheiată în 2005, pentru suma totală de 47 milioane de dolari.
Acum, în urma acordului dintre ArcelorMittal şi Liberty House, Romportmet îşi va schimba din nou proprietarul. Un fapt pozitiv este acela că patronul Liberty House, industriaşul Sanjeev Gupta, a mai avut contact cu ceea ce înseamnă activitatea Romportmet.
"În 1992, am pus bazele Liberty House, în Marea Britanie, şi prima ţară în care am făcut afaceri a fost… România! Prima mea vânzare de minereu de fier a fost pentru Galaţi, în 1996. Atunci eram trader, aduceam minereu de fier din India. Au fost timpuri care contează foarte mult pentru mine, mă bucur să fiu din nou aici", declara recent Sanjeev Gupta, într-un interviu acordat ziarului "Viaţa liberă".
Strict legat de Romportmet, patronul Liberty House a precizat că dezvoltarea activităţii acestuia "este 100 la sută filozofia noastră", una care vizează dezvoltarea la nivel de grup a unui portofoliu mai larg de afaceri şi care, în ultimă instanţă, duc la o rentabilizare superioară a lanţurilor de producţie. "La nivelul Liberty House şi al GFG Alliance, avem un model de business care integrează mai multe componente. Avem o componentă axată pe producţia de oţel, aluminiu, partea de aplicaţii auto, avem partea de trading, partea de minerit, includem porturi şi activităţi de shipping, avem şi partea de electricitate, servicii financiare şi mai avem şi o parte de construcţii şi imobiliare. În toate aceste componente avem echipe puternice şi suntem dornici de a aduce şi alte afaceri în România, o ţară cu o economie în creştere şi cu mult potenţial", a explicat Sanjeev Gupta.
Pe lângă tema combinatului siderurgic, participarea Liberty House şi la alte proiecte importante pentru Galaţi a fost, de altfel, abordată inclusiv în întâlnirile la vârf dintre conducerea grupului britanic şi reprezentanţi ai Guvernului. Iar modernizarea infrastructurii de transport şi facilităţilor portuare se numără printre potenţialele obiective în derularea unor investiţii. Acest detaliu este important, dacă ţinem cont de ce înseamnă Romportmet pentru activitatea de comerţ şi transporturi pe Dunăre. Mai exact, potrivit datelor Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APMD) Galaţi, din totalul de 7,95 milioane de tone marfă tranzitate prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea în 2017, mai bine de 3,6 milioane de tone marfă au trecut prin Romportmet, fiind vorba de cea mai mare cantitate de mărfuri din toate porturile dunărene. În termeni financiari, portul mineralier a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 30,3 milioane de lei, anul fiind încheiat cu un profit net de 1,06 milioane de lei.
Pe de altă parte, Romportmet are o capacitate de operare de 20 milioane de tone, prin urmare există un potenţial semnificativ de dezvoltare. Unele dintre planurile de creştere constau în modernizarea unor dane, precum şi diversificarea portofoliului de mărfuri tranzitate prin port. Rămâne de văzut dacă noul proprietar îşi va însuşi aceste planuri sau va integra elemente noi în această strategie de dezvoltare. După cum explica Sanjeev Gupta, după finalizarea tranzacţiei cu ArcelorMittal, va urma o perioadă de 100 de zile în care se va face o trecere în revistă a activităţii combinatului (şi a unităţilor adiacente - n.r.), după care va fi prezentat un plan de detaliu privind viitoarele activităţi şi strategii investiţionale de la Galaţi.
