Galaţiul, în a doua cea mai săracă regiune din Uniunea Europeana (HARTA)
Foto: Arhiva ”Viața liberă”

Galaţiul, în a doua cea mai săracă regiune din Uniunea Europeana (HARTA)
Nici pe hârtie nu mai stăm bine
Evaluaţi acest articol
(25 voturi)

Regiunea Sud-Est a României, care include şi Galaţiul, se situează pe locul 267 din cele 268 de regiuni europene, conform Indicelui European Regional al Competitivității, un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivității, pentru toate regiunile din statele UE. Mai slab decât noi stă numai Egeea de Nord, una din regiunile Greciei (Voreio Aigaio, care cuprinde şi insula Lesbos, cu capitala Mytilene), iar imediat deasupra noastră se clasează Guyana Franceză, teritoriu francez din America de Sud.

Indicele European Regional al Competitivității (IERC), dat publicităţii luni, la Bruxelles, ia în calcul peste 70 de parametri, cum ar fi inovația, complexitatea mediului de afaceri, infrastructura, inovarea, mărimea pieței, sănătatea, educaţia, infrastructura, activitatea instituţiilor publice etc. Fiecare regiune este punctată la aceşti parametri, punctajul maxim fiind 100, iar minimul este zero. Se face apoi media europeană, după care se realizează clasamentul în care sunt incluse cele de 268 de regiuni ale statelor din Uniunea Europeană, inclusiv cele de peste mări şi ţări. Indicele este reprezentativ pentru nivelul de sărăcie, respectiv bunăstare, din cele 268 de regiuni ale Uniunii Europene. Ca orice clasament, şi acesta are premianţi şi... repetenţi, ultimă categorie din care face parte, din păcate pentru noi, şi Regiunea Sud-Est din România, cu judeţele Galaţi, Constanţa, Brăila, Vrancea, Tulcea şi Buzău. Nu este, practic, un top al sărăciei, ci unul al competitivităţii, dar noi, dacă ne situăm pe locul 267 din 268, înseamnă că suntem orice, numai competitivi nu.

Stăteam de vorbă acum câteva zile, la ediţia din acest an a Topului IMM-urilor, cu câţiva oameni de afaceri din Galaţi şi din Bucureşti. I-am rugat să aprecieze - la modul real, nu festiv - evoluţia mediului de afaceri din Galaţi, în condiţiile în care impresia generală a gălăţenilor este că oraşul, cu câteva excepţii, este praf şi în el nu mişcă nimic. Mi s-a spus mai întâi că este „o părere preconcepută”, posibil „o manipulare”, că se fac investiţii şi că economia Galaţiului stă bine şi în realitate, nu numai pe hârtie. O a doua părere, care mi-a dat întrucâtva dreptate, a fost cea că situaţia Galaţiului este exact cea a României, în care creşterea economică este sublimă numai în hârtii, nu şi în buzunarele noastre şi în viaţa de zi cu zi.

Revenind la clasamentul IERC, acesta ne face ţăndări toate iluziile. Regiunea Sud-Est, a noastră, a strâns numai 5,35 puncte, la ani-lumină de primele clasate: locul 1 - Stockholm (Suedia), cu 100 de puncte, locul 2 - Londra (Marea Britanie), cu 99,1 puncte, locul 3 - Utrecht (Olanda), 99 de puncte. Până la locul 10 se mai regăsesc regiuni din Marea Britanie, Danemarca, Luxemburg, Finlanda şi Olanda. Faţă de regiunile considerate similare cu Sud-Estul (din Polonia, Grecia etc.), suntem „pe roşu” majoritatea, adică sub media acestor regiuni, şi „pe galben” la alte câteva, adică avem performanţe similare cu ale lor. Nimic cu „verde”, adică nimic peste media regiunilor considerate similare cu a noastră.

Cea mai bine plasată regiune românească în top este, cum era de aşteptat, Bucureşti - Ilfov, pe locul 151, cu 55,92 puncte, singura care trece de media europeană de 50 de puncte, dar la o distanţă semnificativă de alte capitale din Europa Centrală și de Est, precum Varșovia, Praga sau Bratislava. Regiunea Nord-Vest este plasată pe locul 246, cu un punctaj de 17,45, iar Regiunea Centru ocupă poziţia 249, cu 13,18 puncte. Regiunea Nord-Est este şi ea aproape de coada clasamentului competitivităţii la nivel european, pe poziţia 257, cu doar 9,05 puncte. Puţin mai în faţă, pe locul 247, cu 15,62 puncte, regăsim Regiunea Sud-Muntenia, în timp ce Regiunea Sud-Vest Oltenia are un punctaj de 10,57, care o plasează pe locul 254. Zona Bucureşti-Ilfov este încadrată la cel mai înalt stadiu de dezvoltare (5), în timp ce două regiuni din Transilvania (Centru şi Nord-Vest) sunt la nivelul 2. Restul regiunilor româneşti sunt la cel mai scăzut stadiu (1). Harta interactivă arată că regiunile româneşti sunt la acelaşi nivel de dezvoltare cu cele din Grecia, sudul Italiei şi vestul Spaniei.

Citit 18610 ori Ultima modificare Luni, 14 Octombrie 2019 00:38

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.