A doua săptămână din ianuarie se anunță a fi una la fel de liniștită precum precedenta. Tranzacțiile pe euro/leu se realizează într-un culoar de circa jumătate de ban, iar dobânzile interbancare se stabilizează, după scăderile din zilele trecute.
Luni dimineață, pe piețele asiatice, cotațiile euro au atins un minim de 4,851 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au rezumat la culoarul 4,869 - 4,873 lei, iar media a urcat de la 4,8704 la 4,8709 lei.
Marcările de profit pe perechea euro/dolar, care au crescut miercurea trecută la un maxim de 1,2350 dolari au produs luni scăderea ei la 1,2155 – 1,2224 dolari. Pe termen mediu și lung analiștii nu mizează pe recuperarea de către moneda americană a deprecierii de 8% înregistrată anul trecut.
Cursul dolarului a urcat de la 3,9791 la 4,0044 lei.
Moneda elvețiană fluctua între 1,081 și 1,084 franci/euro, iar cursul ei a crescut de la 4,4915 la 4,4964 lei.
Media lirei sterline a crescut ușor, de la 5,4055 la 5,4061 lei.
Uncia a scăzut pe piețele specializate la 1.834 - 1.854 dolari. În această situație, BNR a calculat un preț al gramului de aur de 238,1807 lei, comparativ cu cel de 241,9034 stabilit vineri. Față de marțea trecută prețul a coborât cu circa 10 lei.
Plățile făcute de Finanțe la finalul anului trecut asigură un nivel ridicat al lichidității în piața monetară, iar BNR nu a mai fost interesată să o sterilizeze, motive pentru scăderea indicilor ROBOR.
Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagna la 1,79%, cea mai scăzută valoare începând cu 11 octombrie 2017, după ce la sfârșitul lui 2020 indicele se situa la 2,03%.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,95%, valoare care nu mai fost atinsă din 12 octombrie 2017, iar cel la 12 luni a urcat de la 1,99 la 2%.
Creșterea aversiunii față risc a provocat deprecierea monedelor din regiune. Media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5189 la 4,5325 zloți/euro, iar cea maghiară de la 359,7 la 360,6 forinți/euro.
Bitcoin a pierdut într-o singură zi aproape 30%
Vineri, pe platforma integratoare WorldCoinIndex bitcoin a atins un record de 41.981,75 dolari. Odată atins acest vârf au apărut ordinele de vânzare pentru a se marca profiturile.
Luni, prețul a scăzut până la 32.600 dolari, după care s-a consolidat în jurul valorii de 35.000 dolari.
Reamintim că bitcoin a crescut în ultimele 12 luni cu peste 340%. Prețurile au explodat la jumătatea lui decembrie trecut, investitorii temându-se tot mai mult de perspectiva creșterii inflației cauzată de dărnicia marilor bănci centrale dar și a guvernelor, care au injectat mii de miliarde de euro sau dolari, cu scopul de a limita efectele economice și sociale ale pandemiei.
Cele mai mari temeri sunt legate de politica economică a președintelui Joe Biden, care va dispune și de sprijinul Congresului, unde democrații dețin majoritatea în ambele camere.
Pe de altă parte, Rezerva Federală americană a anunțat că este dispusă să mențină dobânda sa cheie la 0 – 0,25% pentru o perioadă mai lungă chiar dacă inflația va depăși ținta propusă.
O parte dintre analize consideră că se asistă la o bulă speculativă, precum cea din ultima parte a lui 2017, când prețurile s-au oprit la aproape 20.000 dolari. Odată atins acest maxim cripto-moneda a scăzut la circa 2.000 dolari în decembrie 2018, după care a reînceput să crească.
Există și voci care anticipează menținerea raliului ascendent. Recent, cei de la JP Morgan Chase, care au dezvoltat propria cripto-monedă „JPM Coin”, prognozează o creștere pe termen lung până la 146.000 dolari/bitcoin. Ei explică anticiparea pe faptul că bitcoin va concura aurul ca plasament alternativ, dar pentru a se confirma prognoza este necesară reducerea volatilității.
