Sumele solicitate de potențialii beneficiari gălățeni ai Măsurii 3 "Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor" totalizează 40,9 milioane de lei, reiese dintr-un studiu KeysFin. Galațiul se situează astfel pe locul al doilea în Regiunea Sud-Est, după Constanța (județ ai cărui întreprinzători au solicitat 104,6 milioane de lei), în timp ce brăilenii, cu care nu încetăm să ne comparăm, au solicitat finanțări de peste trei ori mai mici decât noi.
Potrivit studiului citat, bazat pe listele publicate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, doar 13% dintre aplicanți (aproximativ 3.580 de companii) sunt potențialii beneficiari ai Măsurii 3 “Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”. Cele mai populare domenii de activitate, pentru care s-au cerut cele mai numeroase finanțări, sunt transporturile rutiere de mărfuri (307 companii solicitante), lucrările de construcții (211) și restaurantele (166 de firme). Toate acestea, reprezentând 19% din totalul potențialilor beneficiari, ar putea primi granturi de aproximativ 460 milioane de lei, din cele 2,3 miliarde de lei (fără contribuția proprie) aferente măsurii.
În ceea ce privește sumele alocate, dintre cei 3.578 de potențiali beneficiari, 371 de companii au solicitat suma maximă de 967.900 de lei (echivalentul a 200.000 de euro), iar 12 companii au solicitat suma minimă de 241.975 de lei (echivalentul a 50.000 de euro).
Cât despre topul sectoarelor economice din care fac parte potențialii beneficiari, după numărul de companii și sumele solicitate, pe primul loc se află ”comerțul”, cu 774 de potențiali beneficiari și granturi în valoare de aproximativ 513 milioane de lei, urmat de ”construcții”, cu 431 de companii și granturi de 296 milioane de lei. Urmează în acest top ”industria prelucrătoare”, ”transportul și depozitarea” și ”hotelurile și restaurantele”.
Din totalul de 27.736 de firme înscrise, admiterea la finanțare se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se va face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.
Galațiul, la jumătatea clasamentului național
Din punct de vedere al sumelor solicitate de IMM-uri, Galațiul, cu 40,9 milioane de lei, se află undeva la jumătatea clasamentului, mult în urma celor de pe primele locuri: București (344,5 milioane lei), Cluj (214,5 mil.), Timiș (127,1 mil.), Dolj (116,3 mil.) și Iași (115,6 mil.). Stăm mai bine însă la nivelul Regiunii Sud-Est, unde suntem depășiți numai de Constanța (104,6 mil.). Ceilalți vecini din regiune au cerut mai puțin: Buzău (39,7 mil.), Vrancea (37,6 mil.), Tulcea (18,8 mil.) și Brăila (12,8 milioane lei).
Suspiciuni și propunerile Patronatului IMM-urilor
Ținând cont de suspiciunile apărute în presă cu privire la modul de selectare a aplicațiilor calificate, grila de punctaj deficitară și procentul mediu de cofinanțare foarte ridicat, de 59,23%, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că programul, în forma actuală, ”nu își atinge obiectivul, acela de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, ci a-i ajuta pe cei care NU au nevoie de finanțare de tip grant, aceștia putând beneficia de alte instrumente de împrumut de tipul IMMInvest”. În consecință, confederația patronatului a făcut publice o serie de solicitări: un control strict din partea STS și a Corpului de Control al prim-ministrului României cu privire la corectitudinea selecției proiectelor câștigătoare; deschiderea unei noi sesiuni de certificate stare de urgență necesare în momentul SEMNĂRII contractului de finanțare, care să ateste că firmele aplicante au fost afectate de COVID până la data aplicării proiectului și că programul își atinge obiectivul inițial, acela de a ajuta firmele în nevoie; excluderea firmelor care achiziționează spații imobiliare sau spre închiriere; corelarea achiziționării de spații de producție cu numărul de angajați și cu echipamentele propuse spre achiziționare în proiect, precum și un raport ANEVAR independent care să demonstreze eficacitatea și valoarea de piață a achiziției; utilizarea de asistență tehnică pentru angajarea unor experți independenți care să monitorizeze toate achizițiile realizate în proiecte și care să valideze aceste achiziții, suplimentarea de urgență a alocării bugetare pentru această măsură și realizarea unei liste de rezervă unde să se regăsească aplicațiile care au potențial de a primi finanțare în urma suplimentării fondurilor alocate; alocarea de resurse umane profesioniste pentru proiectarea viitoarelor apeluri și măsuri de finanțare, astfel încât acestea să fie eficiente, relevante și să își atingă scopul propus.
