Principalele soluţii tehnice pentru închiderea definitivă a haldei de zgură a Liberty Galaţi au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice organizate de conducerea combinatului siderurgic şi Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Galaţi. De asemenea, în acelaşi context, au fost prezentate studiile privind stabilizarea malului drept al cursului de apă Mălina, din extravilanul comunei Şendreni.
Potrivit experţilor din cadrul ISPE Bucureşti, cei care au derulat din 2018 până în prezent studiile tehnice privind halda de zgură, cea mai potrivită soluţie ar fi "Închiderea prin autocimentare a stratului superficial de zgură", proces care ar presupune o investiţie de aproximativ 2,25 milioane de euro.
Context general
La închiderea efectivă a haldei de zgură ar urma să se treacă în cursul anului 2023, dar deja au fost parcurse o serie de etape intermediare. În primul rând, începând din 2009, zgura generată de combinat nu a mai fost depozitată, ci a fost inclusă într-un ciclu de prelucrare care a presupus extragerea scoarţelor metalice - "fierul vechi" - cu scopul de a fi reciclate în combinat. În paralel, din 2013, s-a trecut la exploatarea sistematică a fierului vechi din halda de zgură, acest tip de operaţiuni fiind încredinţate unor companii specializate. De asemenea, combinatul a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sterilul şi zgura de furnal pot fi reconvertite în materiale de construcţii, în industria cimentului, de exemplu, dar şi prin realizarea unor agregate concasate, pentru drumuri.
În prezent, problema nu este atât ce se întâmplă cu zgura generată în prezent de combinatul siderurgic, ci de imensa cantitate de deşeuri industriale deja acumulată. Halda de zgură de pe platforma siderurgică gălăţeană s-a deschis în anul 1968, iar până în prezent a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 110 hectare, asigurând depozitarea a peste 54 milioane de tone de deşeuri.
Soluţii tehnice
Procesul de închidere a haldei de zgură presupune ca, după finalizarea operaţiunilor de extragere a fierului vechi, sterilul rămas - practic un pământ ars, din categoria deşeurilor nepericuloase - să fie remodelat. S-ar obţine astfel o serie de suprafeţe plane, taluzate, cu căi de acces şi rigole de colectare a apelor pluviale. Autocimentarea asigură stabilitatea şi "sigilarea" haldei de zgură cu un strat rezistent la eroziune.
"Autocimentarea stratului superficial de zgură este un proces fizico-chimic care determină formarea unei cruste rigide la suprafaţa haldei, crustă care asigură stabilitatea materialului şi împiedică răspândirea prin pulverizare a prafului; de asemenea, apa meteorică, de pe suprafaţa haldei este colectată în rigole perimetrale bermelor (căi de acces - n.r.), iar autocimentarea împiedică percolarea (penetrarea - n.r.) corpului haldei de către apa meteorică", se explică în raportul tehnic întocmit de experţii ISPE.
După remodelarea haldei, procesul de autocimentare poate fi accelerat prin stropirea cu apă a zgurii, până în momentul obţinerii unei cruste care să asigure stabilitatea şi rezistenţa terenului.
Etapele următoare
Procesul de autocimentare a putut fi deja analizat atât în teren, cât şi în condiţii de laborator.
"Există în depozit zone în care procesarea zgurii s-a finalizat şi sunt porţiuni mari cu crusta deja formată. În urma investigaţiilor de laborator, replicând condiţiile de pe haldă (stropiri periodice), pe eşantioane de zgură prelevată din depozitul de deşeuri nepericuloase, s-a observat formarea unei cruste la suprafaţa eşantioanelor de probă", se precizează în raportul tehnic.
După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", prezentarea şi analizarea rapoartelor privind impactul asupra mediului pentru proiectele privind închiderea haldei de zgură sunt un pas necesar în obţinerea acordului de mediu pentru executarea lucrărilor respective.
Aceste studii sunt deja în evaluare la nivelul Comisiei de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Galaţi, urmând ca în decurs de aproximativ două săptămâni să fie emis către titular un punct de vedere cu privire la acest raport. Dacă răspunsul va fi pozitiv, se va putea trece la întocmirea proiectului tehnic de închidere a haldei de zgură şi punerea lui în practică de către combinatul siderurgic.
Alte soluţii tehnice, la nivel teoretic
La nivel de soluţii tehnice, în afară de autocimentare, s-ar putea apela şi la acoperirea halei de zgură cu pământ vegetal şi înierbare sau realizarea unei suprafeţe de protecţie din polimeri.
Însă, în primul caz, deşi imaginea haldei de zgură transformate într-un deal înverzit este una destul de idilică, la modul practic mai degrabă ar genera probleme de mediu decât ar rezolva. O astfel de "soluţie" ar presupune dislocarea unor cantităţi imense de pământ (2 milioane de tone, echivalentul a 200.000 de basculante de pământ) ce ar duce şi la decopertarea altor terenuri (presupunând că s-ar putea găsi un loc pentru aşa ceva), cât şi la generarea de poluare prin activităţile de transport pe care le implică.
În ceea ce priveşte folosirea unei pelicule de polimeri, dincolo de costuri, experienţa deja cuantificabilă în cazul altor depozite dovedeşte că rezistenţa ei în timp este limitată şi nu aduce nimic în plus pentru rezolvarea definitivă a problemei de fond.
Drept urmare, în opinia experţilor, autocimentarea este cea mai bună soluţie, atât din punct de vedere tehnico-economic, cât şi din punct de vedere ecologic.
Parc eolian, după ecologizare
Liberty Steel doreşte să folosească halda de zgură, după ecologizare, pentru derularea unor noi investiţii, respectiv derularea unor proiecte de energie regenerabilă, acest lucru fiind anunţat încă din martie 2020. Ideea este de a acoperi o mare parte din această suprafaţă cu panouri solare, dar se studiază şi varianta centralelor eoliene.
Resursele astfel obţinute ar urma să acopere o parte din necesarul de energie la nivelul combinatului siderurgic. Liberty Steel şi-a asumat la nivel de grup obiectivul de a obţine, până în 2030, o producţie de oţel neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Foto: Liberty Steel (Laurenţiu Iordache)
Video: Ovidiu Amălinei
