Evaluaţi acest articol
(21 voturi)
3 comentarii

Principalele soluţii tehnice pentru închiderea definitivă a haldei de zgură a Liberty Galaţi au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice organizate de conducerea combinatului siderurgic şi Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Galaţi. De asemenea, în acelaşi context, au fost prezentate studiile privind stabilizarea malului drept al cursului de apă Mălina, din extravilanul comunei Şendreni.

Potrivit experţilor din cadrul ISPE Bucureşti, cei care au derulat din 2018 până în prezent studiile tehnice privind halda de zgură, cea mai potrivită soluţie ar fi "Închiderea prin autocimentare a stratului superficial de zgură", proces care ar presupune o investiţie de aproximativ 2,25 milioane de euro.

Context general

La închiderea efectivă a haldei de zgură ar urma să se treacă în cursul anului 2023, dar deja au fost parcurse o serie de etape intermediare. În primul rând, începând din 2009, zgura generată de combinat nu a mai fost depozitată, ci a fost inclusă într-un ciclu de prelucrare care a presupus extragerea scoarţelor metalice - "fierul vechi" - cu scopul de a fi reciclate în combinat. În paralel, din 2013, s-a trecut la exploatarea sistematică a fierului vechi din halda de zgură, acest tip de operaţiuni fiind încredinţate unor companii specializate. De asemenea, combinatul a dezvoltat o serie de tehnologii prin care sterilul şi zgura de furnal pot fi reconvertite în materiale de construcţii, în industria cimentului, de exemplu, dar şi prin realizarea unor agregate concasate, pentru drumuri.

În prezent, problema nu este atât ce se întâmplă cu zgura generată în prezent de combinatul siderurgic, ci de imensa cantitate de deşeuri industriale deja acumulată. Halda de zgură de pe platforma siderurgică gălăţeană s-a deschis în anul 1968, iar până în prezent a ajuns să se întindă pe o suprafaţă de 110 hectare, asigurând depozitarea a peste 54 milioane de tone de deşeuri.

Soluţii tehnice

Procesul de închidere a haldei de zgură presupune ca, după finalizarea operaţiunilor de extragere a fierului vechi, sterilul rămas - practic un pământ ars, din categoria deşeurilor nepericuloase - să fie remodelat. S-ar obţine astfel o serie de suprafeţe plane, taluzate, cu căi de acces şi rigole de colectare a apelor pluviale. Autocimentarea asigură stabilitatea şi "sigilarea" haldei de zgură cu un strat rezistent la eroziune.

"Autocimentarea stratului superficial de zgură este un proces fizico-chimic care determină formarea unei cruste rigide la suprafaţa haldei, crustă care asigură stabilitatea materialului şi împiedică răspândirea prin pulverizare a prafului; de asemenea, apa meteorică, de pe suprafaţa haldei este colectată în rigole perimetrale bermelor (căi de acces - n.r.), iar autocimentarea împiedică percolarea (penetrarea - n.r.) corpului haldei de către apa meteorică", se explică în raportul tehnic întocmit de experţii ISPE.

După remodelarea haldei, procesul de autocimentare poate fi accelerat prin stropirea cu apă a zgurii, până în momentul obţinerii unei cruste care să asigure stabilitatea şi rezistenţa terenului.

Etapele următoare

Procesul de autocimentare a putut fi deja analizat atât în teren, cât şi în condiţii de laborator.

"Există în depozit zone în care procesarea zgurii s-a finalizat şi sunt porţiuni mari cu crusta deja formată. În urma investigaţiilor de laborator, replicând condiţiile de pe haldă (stropiri periodice), pe eşantioane de zgură prelevată din depozitul de deşeuri nepericuloase, s-a observat formarea unei cruste la suprafaţa eşantioanelor de probă", se precizează în raportul tehnic.

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viaţa liberă", prezentarea şi analizarea rapoartelor privind impactul asupra mediului pentru proiectele privind închiderea haldei de zgură sunt un pas necesar în obţinerea acordului de mediu pentru executarea lucrărilor respective.

Aceste studii sunt deja în evaluare la nivelul Comisiei de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Galaţi, urmând ca în decurs de aproximativ două săptămâni să fie emis către titular un punct de vedere cu privire la acest raport. Dacă răspunsul va fi pozitiv, se va putea trece la întocmirea proiectului tehnic de închidere a haldei de zgură şi punerea lui în practică de către combinatul siderurgic.

Alte soluţii tehnice, la nivel teoretic

La nivel de soluţii tehnice, în afară de autocimentare, s-ar putea apela şi la acoperirea halei de zgură cu pământ vegetal şi înierbare sau realizarea unei suprafeţe de protecţie din polimeri.

Însă, în primul caz, deşi imaginea haldei de zgură transformate într-un deal înverzit este una destul de idilică, la modul practic mai degrabă ar genera probleme de mediu decât ar rezolva. O astfel de "soluţie" ar presupune dislocarea unor cantităţi imense de pământ (2 milioane de tone, echivalentul a 200.000 de basculante de pământ) ce ar duce şi la decopertarea altor terenuri (presupunând că s-ar putea găsi un loc pentru aşa ceva), cât şi la generarea de poluare prin activităţile de transport pe care le implică.

În ceea ce priveşte folosirea unei pelicule de polimeri, dincolo de costuri, experienţa deja cuantificabilă în cazul altor depozite dovedeşte că rezistenţa ei în timp este limitată şi nu aduce nimic în plus pentru rezolvarea definitivă a problemei de fond.

Drept urmare, în opinia experţilor, autocimentarea este cea mai bună soluţie, atât din punct de vedere tehnico-economic, cât şi din punct de vedere ecologic.

Parc eolian, după ecologizare

Liberty Steel doreşte să folosească halda de zgură, după ecologizare, pentru derularea unor noi investiţii, respectiv derularea unor proiecte de energie regenerabilă, acest lucru fiind anunţat încă din martie 2020. Ideea este de a acoperi o mare parte din această suprafaţă cu panouri solare, dar se studiază şi varianta centralelor eoliene.

Resursele astfel obţinute ar urma să acopere o parte din necesarul de energie la nivelul combinatului siderurgic. Liberty Steel şi-a asumat la nivel de grup obiectivul de a obţine, până în 2030, o producţie de oţel neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Foto: Liberty Steel (Laurenţiu Iordache)
Video: Ovidiu Amălinei

Citit 4582 ori Ultima modificare Joi, 18 Martie 2021 01:11

3 comentarii

  • postat de Terente...de la Galati Joi, 18 Martie 2021 10:26 86.34.180.*** Link la comentariu
    1
    5

    Nu pot decat sa ma gandesc la Germania si la marele nucleu al industriei grele germane din secolul 20, bazinul Ruhr, cu multitudinea sa de orase cu o populatiie insumand peste 5 milioane locuitori, laolalta cu zeci de mine, santiere, uzine siderurgice, porturi, depozite, aeroporturi...Acolo decenii la rand poluarea distrusese mediul pana la nivelul in care se discuta despre acea zona ca de cel mai poluat loc de pe pamant.
    Odata cu anii de dupa reunificarea Tarii, 1991/1992, nemtii s-au pus pe treaba si concomitent cu sistarea activitatilor economice poluante, au inceput ecologizarea zonei amintite, zona care este aproape cat suprafata judetului Galati!( peste 4mii kmp).Peste tot unde odinioara erau doar halde de steril, mine dezafectate, otelarii oprite de ani buni, noroi si poluare, apa otravita, astazi sunt mici oaze de verdeata, pasuni, paduri pe langa lacuri cu apa cristalina. Natura a fost ajutata de OM, sa-si vindece ranile...
    La noi, la Galati, nu se poate. Desteptii orasului, sunt gata sa cimenteze totul, sub un sarcofag. In loc sa curete, si sa spele, unde au murdarit, ei acopere cu covorul, murdaria!

    Raportează
  • postat de Simona Miercuri, 17 Martie 2021 16:18 81.12.149.*** Link la comentariu
    1
    2

    La fel, zgura e necesară şi pentru terenurile de SPORT. Acolo unde se construiesc arene de sport pentru tenis de câmp se pot face oferte avantajoase cu zgura de la Combinatul nostru în toată lumea....

    Raportează
  • postat de zgura pentru drumuri Miercuri, 17 Martie 2021 11:39 5.13.135.*** Link la comentariu
    2
    24

    In urmatorii ani vor incepe investitii rutiere masive in zona noastra:
    -autostrada A7 Ploiesti-Pascani
    -drumuri expres: Galati-Braila, Braila-Buzau, Braila-Tulcea, Braila-Focsani.
    - anul acesta vor incepe lucrarile la drumurile de legatura cu podul de la Braila (20 km)
    Nu ar putea fi folosita zgura pentru terasamente? E nevoie de cantitati foarte mari. Va rog sa inaintati propunerea conducerii Combinatului.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.