Parlamentul European a dat, recent, vot favorabil proiectului de Directivă inițiat de Comisia Europeană pentru salarii minime adecvate, în forma modificată și adoptată în Comisia pentru Ocupare și Afaceri Sociale. În opinia sindicaliștilor, acest lucru reprezintă o șansă reală de a schimba situația celor mai vulnerabili lucrători din România. Însă mai e mult până atunci, iar lupta pentru un salariu minim decent se va da tot aici, în România. Am vorbit despre acest subiect cu doi dintre sindicaliștii gălățeni, Ștefan Frunză și Romică Gîrneață.
Proiectul inițiat de Comisia Europeană nu presupune faptul că în toate țările din UE va fi același salariu minim. În niciun caz, românii sau bulgarii, de exemplu, nu vor sări cu salariul minim de la 330 de euro la 2.000, așa cum este în Luxemburg. Proiectul de Directivă impune, de fapt, o serie de criterii care vor fi obligatorii pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene atunci când va stabili propriul salariul de bază minim brut pe țară. Inițiativa are drept scop stabilirea unor cerințe minime pentru a asigura un venit salarial care să permită un nivel de trai decent pentru lucrători și familiile lor.
"Este absurd ca un salariat să nu poată achita cheltuielile lunare ale familiei, din salariul pe care îl câștigă. Situații asemănătoare există și în alte state", afirmă Romică Gîrneață, liderul organizației sindicale Cartel ALFA Galați.
Venituri pe baza unor prețuri reale
Conform lui Ștefan Frunză, președintele Sindicatului Lucrătorilor de la Dunăre "Farul", principalul indicator de referință, cuprins în respectivele criterii, stabilește că valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie să fie egală cu suma rezultată din echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut realizat la nivel național sau 50% din cel net.
Un alt indicator de referință face trimitere la stabilirea valorii unui coș național de bunuri și servicii, stabilit pe baza unor "prețuri reale" și care să cuprindă costurile de întreținere a locuinței, pentru mâncare sănătoasă, îmbrăcăminte, mijloace de comunicare, transport și energie, îngrijire personală, îngrijire medicală și medicamente, îngrijirea copilului, resurse pentru participare în societate, sport, activități culturale și educaționale, asigurări și economii pentru situații neprevăzute.
O altă prevedere stabilește că statele membre UE, pentru menținerea puterii de cumpărare a salariilor și corectitudinea remunerației, vor trebui să actualizeze salariul de bază minim brut pe țară "cel puțin o dată pe an".
"Cred că politicul din România ar trebui să reducă procentul de fiscalizare aplicat forței de muncă, unul care este acum foarte ridicat. Ca exemplu, din ianuarie 2022, salariul minim brut în România va crește la 2.550 de lei pe lună, din care angajatul va primi în mână un salariu net de doar 1.524 de lei, iar angajatorul va plăti un cost total salarial de 2.607 lei/lună", continuă Ștefan Frunză.
Un salariu brut înșelător
"Comisia Europeană propune anumiți indicatori pentru fiecare țară, fie salariul median, fie salariul mediu brut. Dacă se merge cu 50% din salariul median, ajungem cu salariul minim mai jos decât este acum! Varianta cu salariul minim brut 60% din salariul mediu brut ar fi un lucru bun, dar trebuie să avem în vedere și inflația, și cheltuielile tot mai mari cu facturile la energie, pentru că e posibil ca acestea să nu poată fi acoperite. Și mai avem o problemă: introducerea contribuțiilor în salariu ne-a crescut brutul, dar, pe net, luăm în mână mai puțin bani ca bulgarii. E clar că anul viitor n-o să avem așa ceva și cred că va fi destul de greu, pentru că presiunile multinaționalelor sunt enorme. Noi sperăm, dar tot de aici vine lupta", mai spune Romică Gîrneață, liderul Cartel ALFA Galați.
Legi avem, dar sunt amânate sau nu se aplică
"Din cauza lipsei de solidaritate națională, manifestată atât de către federațiile și confederațiile sindicale cât și de către societatea civilă, clasa politică actuală își poate permite foarte ușor să NU aplice prevederile Legii nr.127/08.07.2019 privind sistemul public de pensii, a cărei aplicabilitate s-a amânat până la 1 septembrie 2023; să NU actualizeze valoarea cuantumului stabilit pentru "asigurarea unui nivel de trai rezonabil", prin HGR nr. 419/09.06.2017, de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, document prin care s-a considerat că valoarea coşului minim lunar de consum pentru un adult care trăieşte în mediul urban este de doar 797 de lei/lună, iar pentru unul din mediul rural este de 644 de lei/lună; să NU stabilească valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent în România, valoare care, în temeiul dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de Urgență nr. 217/24.11.2000, modificată și completată prin Legea nr. 174/14.08.2020, constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale anuale.
Stabilirea unor criterii aplicabile fiecărui stat membru al Uniunii Europene, care vor fi obligatorii atunci când se va stabili propriul salariu de bază minim brut pe țară, va duce la creșterea politicii salariale și pentru muncitorii din România, în prezent ducându-se o politică de menținere a unui nivel scăzut de salarizare a forței de muncă locală, lucru care avantajează foarte mult multinaționalele și concernele care activează în țară pentru a-și rotunji veniturile proprii și cifra de afaceri", încheie și Ștefan Frunză, președintele Sindicatului Lucrătorilor de la Dunăre "Farul".
Salariul minim brut ar putea ajunge la 3.500 de lei
Corina Creţu, membru supleant în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European, susţine că, deşi directiva salariului minim ar putea fi o povară pentru statele sărace, aceasta poate reduce disparităţile sociale. "Sunt 450 de milioane de cetăţeni în Uniunea Europeană, din care 25 de milioane sunt la limita sărăciei, iar cei mai mulţi sunt în Europa Centrală şi de Est. Sunt oameni care muncesc mai mult de opt ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, deci ar trebui ca din acest salariu să-şi poată asigura traiul de zi cu zi", a afirmat Corina Crețu pentru Agerpres. "La ora actuală, salariul mediu brut în România este undeva la 5.300 de lei, iar 60% ar însemna circa 3.500 de lei, ceea ce ar ajuta foarte mulţi oameni să-şi asigure un trai decent. Se vorbeşte, de fapt, despre un salariu corect, echitabil, care să ajute oamenii să-şi asigure măcar cele necesare", a declarat europarlamentarul român.
Un român din cinci are salariul minim
Într-un document dat publicității de Blocul Național Sindical, se afirmă că 20 la sută dintre salariații din România cu contracte de muncă cu timp complet au venituri salariale la nivelul salariului minim. "De mai bine de cinci ani încercăm să găsim un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, nu s-a reușit acest lucru, indiferent de culoarea politică a partidelor aflate la guvernare. Orice discuție pe acest subiect a sfârșit prin luarea unei decizii unilaterale, fără fundamentare, care a fost schimbată de la un an la altul", se afirmă în document.
