România trebuie să ia o decizie strategică în "războiul corvetelor" dintre Naval Group și Damen

România trebuie să ia o decizie strategică în "războiul corvetelor" dintre Naval Group și Damen
Evaluaţi acest articol
(23 voturi)

Ministerul Apărării Naționale (MApN) are de luat în aceste zile o decizie strategică în ceea ce privește înzestrarea Forțelor Navale Române cu patru corvete multifuncționale, în condițiile în care a fost depășit și ultimul termen - 21 ianuarie - până la care Naval Group și Şantierul Naval Constanța ar fi trebuit să anunțe în mod clar dacă mai sunt sau nu dispuse să semneze contractul de construire a navelor, în termenii asumați în timpul procedurii de licitație.

Un element-cheie în conturarea unui deznodământ ar putea fi ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Klaus Iohannis miercuri, 26 ianuarie, pe ordinea de zi fiind situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO, precum și "măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței".

După cum v-am informat în paginile ziarului "Viața liberă", MApN a declarat câștigător al licitației corvetelor, în 2019, asocierea formată din Naval Group și Șantierul Naval Constanța, cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro (model Gowind 2500), care a devansat oferta Grupului Damen, de 1,25 miliarde de euro (model SIGMA 10514), care ar fi însemnat construirea navelor la Galați.

Dincolo de preț, o condiție de bază este ca navele să fie construite în România, iar acum devine tot mai evident că asocierea SN Constanța - Naval Group nu are în prezent - nici în plan tehnic, nici ca resurse umane - capacitatea de a respecta actualii termeni contractuali. S-a ajuns, se pare, chiar la disensiuni între membrii asocierii, pentru că francezii de la Naval Group nu se grăbesc cu investițiile de zeci/sute de milioane de euro ce ar permite retehnologizarea SN Constanța în sensul creșterii capacității de a construi nave militare. Nu în ultimul rând, Naval Group a cerut renunțarea la o serie de clauze contractuale sau "flexibilizarea" acestora, lucru refuzat ferm de MApN.

Toți acești factori au dus la tergiversarea contractului cu MApN, însă Guvernul și-ar dori lămurirea acestei situații până la sfârșitul acestei luni.

În cazul în care nu se semnează contractul cu Naval Group și SN Constanța, din punct de vedere procedural, licitația prevede atribuirea contractului următorului concurent, respectiv Grupul Damen. Această variantă ar fi favorizată și de faptul că Damen și-a păstrat oferta de a realiza corvetele la prețul prezentat în cadrul licitației, chiar dacă, pe fondul creșterilor de prețuri din industria navală, marja de profit ar fi destul de mică.

Și mai important, însă, SN Damen Galați este, totuși, singurul șantier naval din țară care a demonstrat că poate construi nave militare la standarde NATO și cu respectarea integrală a condițiilor puse de autoritățile române.

În plus, dacă este nevoie de o accelerare a proiectului, ar putea fi implicat și SN Damen Mangalia, mai ales că la acesta și statul deține 51 la sută din acțiuni și, implicit, și-ar recupera o parte din costurile comenzilor.

Presiuni ale diplomației franceze

Pe de altă parte, deși s-a bătut multă monedă pe ideea de eficiență economică, de creștere a capacității industriei navale românești de realizare a navelor militare, de transfer de know-how și capacități de producție, de asigurarea mentenanței în România pe întregul ciclu de exploatare a navelor, situația complicată de la SN Constanța schimbă, pentru francezi, datele problemei. Vor contractul, dar sunt probabil conștienți că n-au cum să-l realizeze la Constanța. Mai pe șleau spus, francezii ar prefera ca navele să fie construite de Naval Group (companie deținută de statul francez), dar să fie construite... în șantierele din Franța și doar o serie de lucrări cu valoare simbolică să fie realizate la Constanța.

O variantă ar fi și anularea de către MApN a licitației și trecerea la o atribuire directă printr-un contract tip "Guvern la Guvern" (G2G), eventual la un preț mai mare, în care Franța, de asemenea, ar încerca să se impună.

Până una, alta, Franța a dat deja o serie de semnale în plan diplomatic. Cele mai vizibile au fost, săptămâna trecută, acordarea unor decorații unor oficiali MApN, dar și vizita oficială a ambasadoarei Franței, Laurence Auer, pe 18 ianuarie, la Guvernul României, pentru a se întâlni cu premierul Nicolae Ciucă. Miza a crescut și mai mult, pe 19 ianuarie, când președintele Macron a anunțat că este dispus să trimită trupe militare pe teritoriul României, în cadrul misiunilor NATO, pentru a întări Flancul Estic, în contextul tensiunilor cu Rusia. De asemenea, în contextul în care Franța deține în prezent președinția Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer aducea în discuție un eventual sprijin al Parisului pentru demararea procedurilor de admitere a României în Spațiul Schengen...

Nu în ultimul rând, după scandalul submarinelor în care Australia a reziliat contractul cu Naval Group, tot din cauza tergiversărilor și a creșterilor de prețuri, un nou contract pierdut ar fi încă o lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, chiar în prag de noi alegeri prezidențiale.

Se vor implica Statele Unite?

În acest "război al corvetelor", un element favorabil Damen ar putea fi faptul că are Statele Unite de partea ei, în sensul că armamentul prevăzut în proiectul SIGMA 10514 se bazează pe soluții americane. În același timp, SUA a avut parte deja de o serie de contracte G2G mult mai consistente decât de ce ar putea câștiga în cazul sistemelor de înarmare a corvetelor, iar Franța își cere și ea "partea ei" din contractele militare.

Drept urmare, dacă este să ținem cont de toate aceste aspecte, autoritățile române au de luat o decizie complicată, una în care dincolo de elementele de competitivitate, în care Grupul Damen ar avea supremația, contează și unele de ordin geopolitic și geostrategic, în care Franța tinde să pună piciorul în prag. Rămâne de văzut dacă MApN va reuși să tranșeze această problemă, în condițiile în care înzestrarea Forțelor Navale la Marea Neagră este departe de ce ar trebui să fie în vremurile de astăzi.

Corvetele, tipuri de misiuni de luptă

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării Naționale, corvetele multifuncționale cu care ar urma să se înzestreze Forțele Navale Române, proiect lansat în 2016, ar trebui să fie capabile să execute misiuni de luptă în următoarele domenii: AAW (lupta împotriva amenințărilor aeriene), ASuW (lupta împotriva navelor de suprafață), ASW (lupta împotriva amenințărilor submarine), EW (război electronic), NGS (sprijin cu foc la litoral).

Inițial, în urma analizei a 13 proiecte, experții MApN au decis că varianta construirii corvetelor la SN Damen Galați este cea mai bună. Din păcate, din considerente mai degrabă politice, după alegerile din 2016, decizia luată în timpul Guvernului Cioloș a fost anulată de Guvernul controlat de Liviu Dragnea și s-a trecut la o procedură de licitație care n-a făcut decât să întârzie cu șase ani proiectul de înzestrare a Forțelor Navale. Semnarea contractului privind programul corvetelor se numără printre prioritățile asumate la învestirea Guvernului Ciucă.

Citit 5457 ori Ultima modificare Joi, 27 Ianuarie 2022 00:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.