* Irigaţii tot mai puţine, în condiţiile în care de unele terenuri agricole se alege „praful” *
Din cele 48 de Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) doar 29 au încheiat contracte cu ANIF pentru livrarea apei necesare culturilor, rezultă din datele centralizate de DADR Galaţi.
„Din totalul suprafeţei amenajate de aproape 140.000 hectare s-au încheiat contracte doar pentru 41.000 hectare, jumătate cât suprafaţa contractată anul trecut”, a declarat Violeta Nanu, directorul coordonator al DADR Galaţi.
Cauza principală a diminuării contractelor este eliminarea, începând din acest an, a subvenţiilor acordate pentru irigaţii, iar fermierii nu au capacitatea să susţină actualele costuri.
Alte probleme mai sunt generate de carenţele în asigurarea pazei sistemelor de irigaţii şi hopurilor în asigurarea reparaţiilor curente. Campania de irigaţii s-a declanşat de la mijlocul lunii mai, până în prezent fiind irigate 4.416 hectare.
„Din păcate, reducerea irigaţiilor se va resimţi la nivelul producţiei. De pe o suprafaţă neirigată se recoltează chiar şi mai puţin de jumătate din producţia obţinută acolo unde s-a udat”, a precizat directorul DADR Galaţi.
Irigaţiile ar fi necesare în judeţul Galaţi şi din cauza procesului de deşertificare ce afectează tot mai multe terenuri agricole. În judeţ sunt deja o serie de comune, precum Vlădeşti, Oancea sau Suceveni, declarate zone agricole defavorizate, însă numărul acestora ar putea deveni în timp şi mai mare.
Judeţul Galaţi este unul dintre cele 12 judeţe din ţară în care s-au investit sume importante din visteria publică pentru a reface sistemele de irigaţii. Din păcate, prin eliminarea subvenţiilor, sistemele de irigaţii riscă să ajungă din nou la fier vechi.
„Sperăm ca la nivel de minister să se găsească în cele din urmă o soluţie pentru susţinerea sistemelor de irigaţii, de exemplu în ceea ce priveşte facturile la energie electrică…”, a arătat reprezentantul DADR Galaţi.
Însă, cum în prezent bugetul este pe sponci, sunt slabe speranţe că se va da vreun leu pentru susţinerea agricultorilor. Astfel că, în condiţiile deşertificării, fermierii gălăţeni ar putea ajunge cât de curând, „neam de beduini”.
