Culturile din judeţul Galaţi, compromise de seceta extremă

Culturile din judeţul Galaţi, compromise de seceta extremă
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Seceta pedologică extremă, cauzată de insuficienţa precipitaţiilor manifestată pe perioade lungi de timp, şi, de multe ori, distribuţia neuniformă a precipitaţiilor au avut un impact negativ asupra dezvoltării culturilor.
Cantităţile insuficiente de preci­pitaţii înregistrate încă din luna septembrie 2021 au afectat grav rezerva de apă din sol, motiv pentru care judeţului Galaţi, încă din luna decembrie 2021, i s-a atribuit calificativul de secetă pedologică extremă, instalată iniţial în centrul judeţului, iar apoi, în primăvara anului 2022, şi în restul judeţului Galaţi.
Vara, temperaturile diurne au crescut până la valori de peste 35°C, instalându-se o arşiţă atmosferică, tocmai când plantele aveau nevoi crescute de apă, astfel culturile agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 fiind compromise în totalitate.
Judeţul Galaţi are o suprafaţă agricolă totală de 348.429 ha,  din care: arabil 291.438 ha; vii 18.525 ha (15.762 pe rod); livezi 1.330 ha (131 livezi pe rod); arbuşti fructiferi 58 ha; păşuni naturale 36.561 ha; fâneţe 517 ha. 
În judeţul Galaţi există condiţii agroclimatice dificile, media multianuală a cantităţii de precipitaţii fiind de 486 l/mp, ceea ce ne încadrează în clasa moderat-secetoasă.  Anul 2022 a presupus condiţii extrem de nefavorabile, în cele opt luni înregistrându-se o medie a precipitaţiilor de doar 115,22 l/mp (şi acestea neuniforme), cantitate care trebuie comparată cu media multianuală a acestui interval de timp care este de 324 l/mp, rezultând un procent de doar 36%. Menţionăm şi faptul că cea mai ploioasă lună din an, respectiv iunie, creditată cu o medie multianuală de 66 l/mp, a oferit în acest an doar 9,92 l/mp, reprezentând numai 15% din medie. 
Seceta pedologică s-a agravat, înregistrându-se episoade sub toate formele de manifestare, secetă atmosferică, arşiţă atmosferică, secetă hidrologică şi evident seceta pedologică cu toate subdiviziunile ei, moderată, puternică şi excesivă. În perioada 2012-2022, s-au succedat patru episoade de secetă pedologică extremă, fiind vorba de anii 2012, 2015, 2020 şi 2022, concluzia fiind aceea că în doar 11 ani s-au petrecut 4 episoade de secetă pedologică extremă.
Rezerva de apă din sol s-a încadrat permanent, în ultimii ani, în clasificarea de secetă pedologică puternică, extremă şi doar pe perioade scurte de timp secetă pedologică moderată.

Verificări şi constatări în teren

Conform procedurilor specifice cuprinse în Ordinul comun MADR/MAI nr.97/63 din 2020, reactualizat şi proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor produse de fenomenul meteorologic nefavorabil seceta pedologică, au fost emise şase Ordine ale Instituţiei Prefectului pentru culturile însămânţate în toamna anului 2021 în urma cărora echipele mixte formate din reprezentanţi DAJ, APIA, UAT şi beneficiar s-au deplasat în teren.
Astfel, din totalul suprafeţei declarate de 71.863,60 ha, a rezultat o suprafaţă afectată de teren arabil de 47.884,85 ha într-un procent de 67% totalizând o valoare a cheltuielilor efectuate de peste 137 de milioane de lei pentru un număr de 3.467 producători agricoli. Punctual, în urma fenomenelor meteorologice şi anume ploi abundente însoţite de vânt, din 9 august 2022, în comuna Umbrăreşti, comisia de evaluare pagube formată conform Ordinului comun MAP/MAI nr. 459/79 a constatat că 76 de producători agricoli au avut solare afectate în proporţie de 40-100% ce însumează o suprafaţă de 68.719 mp. Valoarea pagubelor se ridică la 1.159.000 lei. Solarele în suprafaţă de 55.110 mp a 27 de producători au fost distruse total, valoarea pagubelor ridicându-se la 956.000 lei. 
Direcţia Agricolă a informat permanent Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, colaborând cu Instituţia Prefectului. Fermierii au fost consiliaţi referitor la folosirea de tehnologii specifice zonelor secetoase, utilaje performante cu consum redus, hibrizi şi soiuri rezistente la secetă şi la dăunători. Fermierilor li s-au explicat facilităţile oferite de submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor”.
Submăsura se adresează fermierilor activi persoane fizice, cât şi juridice -  care au încheiat cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscuri prevăzute de submăsură - să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract, ei putând primi 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătite efectiv de către fermier.

 

Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare sunt:

•Fenomene climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile,  grindina,  îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

•Infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

•Boli ale animalelor care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională: tuberculoza bovină, bruceloza bovină, bruceloza ovină şi caprină (B. melitensis), boala veziculoasă a porcului, antraxul, pleuropneumonia contagioasă bovină, echinococoza.

Citit 1891 ori Ultima modificare Joi, 01 Septembrie 2022 12:11

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.