Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 24-25 iulie, un sondaj referitor la intenția Guvernului de creștere a salariului minim brut garantat în plată, la care au răspuns 887 de antreprenori.
În proporție de 86,9%, aceștia au răspuns că nu au posibilitatea majorării în perioada următoare, iar 35,8% dintre ei au spus că, dacă se va majora salariul minim, își vor diminua numărul de personal cu 10 până la 50%. Dintre cei 887 de antreprenori participanți la sondaj, 54,30% reprezintă microîntreprinderi, 31,5% întreprinderi mici, 13,1% întreprinderi mijlocii și 1,10% întreprinderi mari. 64,7% dintre ei activează în servicii, 18% în comerț și restul de 17,3% sunt firme de producție.
Cum spuneam, într-o proporție covârșitoare, de 86,9%, oamenii de afaceri care au participat la sondaj au spus că nu au posibilitatea să crească salariile minime în perioada următoare. Printre motivele invocate de ei (în răspunsuri multiple) s-au numărat costurile ridicate cu resursa umană (61%), vânzările limitate care nu permit creșteri (55,8%), contracte în curs cu preț impus (30%), lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității (22,7%), lipsa investițiilor publice, care limitează existența contractelor pentru IMM-uri (16,2%). Alte motive invocate au fost creșterea TVA, instabilitatea politică, lipsa predictibilității etc. (7,5%).
„Dacă e ordin, cu plăcere”
Totuși, în cazul unei impuneri de către Guvern a creșterii salariului minim, 93,2% dintre antreprenori au afirmat că aceasta ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2024 și doar 6,8%, de la 1 septembrie 2023.
Majorarea impusă de Guvern a salariilor s-ar lăsa și cu urmări mai puțin plăcute pentru salariați. Astfel, antreprenorii ar putea recurge la creșterea prețurilor produselor și serviciilor (66,6%), diminuarea personalului (53,6%), diminuarea activității firmei (24,9%) și chiar închiderea firmei (10,2%), reducerea programului de lucru al angajaților (9,9%). Alte consecințe ar putea fi pierderea competitivității firmei, reducerea profitului, regândirea activității firmei etc. (2,5%).
Întrebați care consideră că va fi procentul de diminuare a numărului de angajați ca urmare a majorării salariului minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că vor diminua între 10%-50%, 34,8% vor diminua până în 10%, 19,1% nu vor diminua personalul deloc și 10,2% vor diminua peste 50% din personal.
Măsuri dorite de antreprenori pentru creșterea salariului minim
Ca să poată majora salariile minime ale angajaților, antreprenorii au bifat, în răspunsuri multiple, mai multe măsuri de sprijin. Acestea sunt: deduceri suplimentare (reducerea sau regândirea nivelului de taxare a muncii și realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii) (64,5%); zero taxe pe forţa de muncă pentru suplimentarea realizată (55,3%); impozitare progresivă a venitului din salarii (21,8%). În proporție de 2,7%, s-a mai optat pentru reducerea masivă a taxelor și impozitelor, taxarea mai mică pentru salariile mai mici, plafoane maxime de impozitare, menținerea TVA la același nivel etc.
„Salariul se dă după cum dictează piața”
Una dintre organizațiile importante din cadrul CNIPMMR este Patronatul IMM-urilor Galați. L-am întrebat pe președintele acesteia, Marian Filimon, cum comentează intenția Guvernului de a majora salariul minim în perioada următoare.
„N-am fost, nu suntem și nu vom fi împotriva majorării salariilor. Este o necesitate, pentru că te raportezi la tot ce mișcă în jurul tău referitor la costul vieții. Nu ai cum să nu fii de acord cu așa ceva. Numai că, dacă Guvernul României tot este cel mai mare angajator al României, angajați-ne pe toți la stat și dați-ne voi salarii!
Singurul domeniu care produce bani în România suntem noi, mediul privat. Sunt voci care afirmă că bugetarii aduc bani la bugetul statului. Este un nonsens. Repet, mediul privat este singurul care aduce bani la buget, din taxele și impozitele pe care le plătim. Există în România vreo 320 de societăți mari, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro și care sunt impozitate, în medie cam cu 0,7%. Iar noi ceilalți dăm cât dăm, cu impozite mult mai mari. Noi umplem sacul bugetului.
Ceea ce ne deranjează la intenția Guvernului de a majora salariul minim este următorul lucru: noi, mediul privat, plătim salariile după productivitatea muncii, după rezultate. Salariul nu este un dat, acela este ajutorul social. Salariul pe muncă se dă pe muncă, pe rezultate.
Domnilor guvernanți, hai măcar să discutăm, să ne ascultăm unii pe alții, să venim cu argumente! Nu schimbi regulile în timpul jocului! Cum să schimbi Codul fiscal în timpul anului? Schimbările trebuie anunțate, conform legii, cu cel puțin șase luni înainte, pentru că vorbim de planuri de afaceri, de organizare, de predictibilitate. Nu mai visează nimeni elicoptere, cum se întâmpla în anii ’90. Acum, oamenii de afaceri vor tehnologii să reziste pe piață, să se dezvolte, să fie competitivi. Iar salariile se dau după cum dictează piața, pentru că nu vine nimeni să-ți muncească pe salariul minim dacă poate primi în altă parte mai mult. Salariul minim nu se dă acum decât în afacerile de subzistență.
Și încă un aspect referitor la ceea ce doresc guvernanții: problema este că, în funcție de salariul minim, se recalculează apoi toate celelalte salarii de la bugetari!”, a spus Marian Filimon, președintele Patronatului IMM-urilor Galați.
