* O treime dintre întreprinzători apreciază că vor obţine în 2011 rezultate mai slabe sau net inferioare faţă de anul trecut * Punctele slabe ale Galaţiului: infrastructura şi un mediu economic şi administrativ nestimulativ pentru investitori * Optimismul se păstrează în servicii şi industrie, pesimismul se concentrează în comerţ, transporturi şi turism *
Oamenii de afaceri sunt destul de rezervaţi în ce priveşte evaluarea rezultatelor economice pe care le vor obţine în acest an, relevă studiul „Carta Albă a IMM-urilor – 2011”, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Mai exact, doar 28,1 la sută dintre firme apreciază că vor obţine în acest an rezultate mai bune ca anul trecut, iar rezultate net superioare se conturează doar la 3,19 la sută dintre întreprinderi. Cei mai mulţi întreprinzători, 35,76 la sută, mizează cel mult pe o păstrare a rezultatelor de anul trecut, în timp ce 21,52 la sută dintre firme văd chiar rezultate mai slabe ca anul trecut sau chiar net inferioare, în 11,43 la sută din cazuri. În regiunea de Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Vrancea, Buzău şi Constanţa, se manifestă un pesimism, poate, mai accentuat ca în alte regiuni. Astfel, 36,1 la sută dintre întreprinderi estimează că vor obţine în acest an rezultate mai slabe şi mult mai slabe decât anul trecut, în timp ce doar 26 la sută dintre firme mizează pe rezultate mai bune sau mult mai bune. Rezultate identice se prefigurează la 37,5 la sută din firme.
Incertitudini financiare
„Sunt rezultate care dau imaginea sentimentului de nesiguranţă care există încă în mediul economic. Dacă la începutul crizei mulţi dintre întreprinzători sperau o depăşire rapidă a acesteia, într-un interval de aproximativ un an de zile, iată că suntem deja în al treilea an de criză şi nici 2012 nu se anunţă foarte strălucit. Din păcate, la criza financiară internaţională, la criza din zona euro, se adaugă se adaugă criza de la noi de acasă generată de majorările de taxe, de returnarea greoaie a datoriile pe care statul le are către firme pentru executarea anumitor lucrări, de accesul dificil la creditare. În mod particular, Galaţiul este afectat de caracterul unei economii dependente de comenzile unor coloşi industriale, dar şi de lipsa unei infrastructuri care să asigure legăturile cu restul ţării, de opacitatea autorităţilor în a promova o dezvoltare economică şi administrativă în zona Galaţi – Brăila şi de a crea un mediu stimulativ pentru potenţialii investitori”, ne-a declarat vicepreşedintele CNIPMMR, Marian Filimon.
Un pas înainte, doi înapoi
Dacă ar fi să aprofundăm analiza în funcţie de mărimea întreprinderilor, se constată că, proporţional cu sporirea taliei IMM-urilor, se amplifică procentajul firmelor în care se anticipează mai bune sau mult mai bune (44,4 la sută în cazul întreprinderilor mijlocii), iar microîntreprinderile înregistrează proporţiile cele mai mari de IMM-uri care previzionează pentru anul acesta rezultate mai slabe (22,84 la sută) sau chiar net inferioare (12,53 la sută). „Aceasta este o situaţie relativ normală, dacă avem în vedere că odată cu creşterea dimensiunii, întreprinderile devin de regulă mai puţin vulnerabile la schimbările din mediul economic”, a precizat vicepreşedintele CNIPMMR.
Pe domenii de activitate, firmele în care se apreciază că vor fi obţinute rezultate mult mai bune consemnează o pondere superioară în rândul firmelor din servicii (4,44 la sută) şi o proporţie mai redusă în cele din sectorul construcţiilor (1,09 la sută). În ceea ce priveşte companiile cu performanţe mai bune, cel mai ridicat procentaj se înregistrează în cadrul IMM-urilor din industrie (37,23 la sută), iar ponderea cea mai scăzută se regăseşte în rândul agenţilor economici care activează în transporturi (21,17 la sută). Dacă luăm în considerare firmele în care se estimează aceleaşi rezultate, sectorul construcţiilor deţine procentul cel mai ridicat (41,3 la sută), iar întreprinderile din industrie înregistrează proporţia cea mai mică (29 la sută). În zona pesimistă a spectrului economic se află firmele din domeniul comerţului, 23,69 la sută dintre acestea apreciind că vor obţine rezultate mai slabe ca anul trecut. Regresul cel mai puternic, cu rezultate net inferioare anului trecut, se constată în transporturi (18,25 la sută), comerţ (15,26 la sută) şi turism (14,29 la sută).
