Republica Parafiscală România

Republica Parafiscală România
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Pe lângă reducerea birocraţiei şi a numărului de taxe plătite, IMM-urile cer şi un acces mai facil în hipermarketuri *

Diminuarea fiscalităţii şi reducerea birocraţiei sunt două dintre principalele propuneri făcute de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) ministrului Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu (foto), cu ocazia acordării premiilor Topului naţional al firmelor private, eveniment care a avut loc vineri, la Palatul Parlamentului. Conform preşedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, există încă în România peste 300 de taxe parafiscale, care ajung în alte buzunare decât cele ale bugetului de stat.

„E drept că s-au luat unele măsuri, dar, după evidenţele noastre, avem încă peste 300 de plăţi de parafiscalitate. Or, un astfel de număr de plăţi de parafiscalitate care nu ajung la bugetul statului, ci la cel al diverselor organisme, fie de stat, fie publice, fie ONG-uri, nu ni se pare normal nici în general, darămite în condiţii de criză”, a declarat Nicolescu.

Birocraţia excesivă şi ambiguităţile Codului fiscal au fost menţionate şi de preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), George Constantin Păunescu: „Încă sunt prea multe documente în formularistica pe care trebuie să o realizeze IMM-urile. Suntem şi astăzi dispuşi să rediscutăm Codul fiscal, precum şi interpretările asupra datelor şi înregistrărilor din activitatea economică. Şi încă un aspect: odată ce întreprinzătorul şi-a plătit impozitul pe venit, toate celelalte cheltuieli pe care le face trebuie să fie la dispoziţia lui. Nu înţeleg de ce un inspector îşi permite să spună: "Această cheltuială este făcută în partea unui angajat al societăţii şi trebuie să plătiţi impozit 60 la sută, chiar 70 la sută – contribuţii şi alte impozite". Nu se precizează clar în Codul fiscal care cheltuială este deductibilă şi care nu. Mai exact, se lasă loc la interpretări”, a afirmat Păunescu.

Ministrul Ialomiţianu: „Vrem să veniţi cât mai rar la Fisc”

Invitat la Topul CNIPMMR, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, a replicat: „Am redus un număr mare de declaraţii, iar pe unele le-am unificat (vezi Declaraţia unică). Pentru întreprinderile mici, depunerea declaraţiilor şi plăţile se fac trimestrial, am modificat şi Legea contabilităţii. Am venit cu un sistem corect prin stingerea penalităţilor. Ministerul Finanţelor nu trebuie să fie o bancă, să încaseze penalităţi. Aşa că am introdus sistemul de eşalonare, concomitent cu stingerea penalităţilor pentru firmele aflate în dificultate.

În 2012, nu vom recurge la nicio majorare a impozitelor şi taxelor, se menţin cotele din momentul acesta. Ne-am fi dorit să reducem contribuţiile sociale, deoarece costul forţei de muncă în România este ridicat, dar trebuie să asigurăm stabilitatea macroeconomică, pentru că altfel şi dobânzile ar fi mai mari, şi investiţiile ar veni mai greu în România. Stabilitatea este cuvântul de ordine. Dar vom reduce în continuare birocraţia. Vrem să veniţi cât mai rar la Fisc, şi când veniţi să nu vă pară rău”, a declarat ministrul Finanţelor Publice.

Eliminarea discriminărilor făcute de marii retaileri

O altă cerinţă a IMM-urilor se referă la „eliminarea discriminărilor la care sunt supuşi producătorii români” în relaţia lor cu marile lanţuri de magazine internaţionale. „Accesul în aceste magazine este greoi şi se face cu costuri mari. O analiză făcută de noi şi înaintată premierului arată că, dacă se iau măsurile solicitate de noi, la anul o să fie o creştere a producţiei industriale cu cel puţin 15 la sută, numai datorită prezenţei mai bune a produselor autohtone în marile lanţuri de magazine”, a mai spus Ovidiu Nicolescu.

Nu în ultimul rând, preşedintele CNIPMMR a mai cerut, în numele membrilor săi, diminuarea blocajului financiar, în primul rând cel cauzat de stat, datorită întârzierii plăţii produselor şi serviciilor furnizate de către privat statului, şi datorită faptului că se rambursează greu cheltuielile făcute la proiectele cu finanţare europeană, dar şi amplificarea efortului investiţional al statului, iar lucrările de investiţii publice să fie divizate în segmente pentru a fi accesibile şi firmelor mici, nu numai celor mari sau din străinătate.

Citit 1403 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Noiembrie 2011 18:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.