Combinatul siderurgic Liberty Galați a început aprovizionarea cu materii prime și avem angajamentul din partea acestei companii că în două, maximum trei săptămâni, va fi repornit Furnalul nr. 5, a anunțat, miercuri, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, la dezbaterea „Ora Guvernului”, din Senat.
„Situația de la Galați este extrem de importantă. În urmă cu trei săptămâni, a fost adoptat în cadrul Guvernului un Memorandum prin care s-a oferit o extindere a unui credit de capital de lucru din partea EximBank, în valoare de 350 milioane de euro, care are ca destinație exclusivă aducerea de materii prime, de la cocs până la alte produse necesare, pentru a reporni furnalul de la Galați. În momentul de față, au început aprovizionarea, pentru că vorbim despre un mecanism care presupune plata de sume în avans pentru toți furnizorii acestor materii prime, din care unele vin și din Australia. Au făcut plățile în avans. Angajamentul din partea acestei companii este că în două, maximum trei săptămâni va fi repornit acel furnal”, a spus Ivan, citat de Agerpres.
Declarația ministrului Economiei o confirmă pe cea a avocatului Remus Borza, coordonatorul firmei Euro Insol, care se ocupă de concordatul preventiv al combinatului Liberty Galați, despre care „Viața liberă” a scris pe 24 martie, în articolul „Combinatul va reporni furnalul la mijlocul lunii aprilie. Promisiuni de reluare a producţiei”.
Una din creanțele combinatului, deținută chiar de patronul Gupta
Avocatul Remus Borza crede că situația de la combinatul siderurgic poate fi redresată, chiar dacă Liberty Galaţi a înregistrat în 2024 datorii de 4 miliarde de lei și totalizează, în prezent, datorii de 4,4 miliarde de lei, precizam în articolul citat. Potrivit lui Borza, costurile fixe ale combinatului sunt de 15 milioane de euro lunar, chiar dacă nu produce nimic, iar costurile cu salariile sunt de opt milioane de euro. O parte din datorie, de circa 743 milioane de lei, este reprezentată de o creanță deținută chiar de patron, miliardarul indian Sanjeev Gupta, pentru care consiliul de administrație a convocat o adunarea generală în care îi va solicita acționarului majoritar să renunţe la aceşti bani, prin transformarea în acţiuni, cel mai probabil «la pachet» cu aprobarea creditului din partea statului român.
Eliminarea certificatelor de carbon ar ieftini energia cu peste 13 la sută
Revenind la ministrul Economiei, acesta a mai afirmat miercuri că România a renegociat „tot ce înseamnă Green Industrial Deal” și, doar prin eliminarea plății certificatelor de carbon de către producătorii de oțel și aluminiu, costul mediu al energiei ar putea scădea cu 13,5%. „Din acest punct de vedere, suntem în stadiul în care am renegociat tot ce înseamnă Green Industrial Deal - împreună cu alte state europene care au istorie și au relevanță în domeniul siderurgic, am căzut de acord pe o foaie de parcurs prin care analizăm cum vom putea să dăm un «boost» de energie pe tot ce înseamnă eliminarea certificatelor de carbon și prelungirea acestui mecanism european care trebuia să se închidă în 2025 - asta înseamnă un cost mediu cu aproximativ 13,5% mai mic pentru energia ce va fi folosită în industria siderurgică, tocmai pentru a face competitivă atât industria din România, cât și pe cea din alte state membre UE.
Odată cu apariția noilor taxe vamale din SUA, trebuie să ne asigurăm că nu suntem invadați de oțel ieftin de pe alte piețe extra-europene. Am discutat cu omologii mei inclusiv din Franța, Germania, Italia, pentru a găsi un mecanism european de protejare a producătorilor de oțel din toată Uniunea Europeană și în special din România”, a afirmat Bogdan Ivan, la „Ora Guvernului”, în Senat.
