Vineri seară, după închiderea pieței locale, agenția Standard & Poor's a confirmat ratingul de credit pentru România la BBB-/Negative/A-3, ultimul nivel înainte de intrarea în categoria nerecomandată investițiilor. Această decizie va permite guvernului să se împrumute în condiții mai bune din piețele internaționale, la costuri mai mici.
Ultima ieșire a Finanțelor a fost la începutul acestei luni, când s-a împrumutat cu 4 miliarde euro, cu scadența la 7 ani, 12 ani și 20 de ani. Tot la sfârșitul săptămânii trecute, agenția Fitch și-a prezentat previziunile actualizate, care prognozează o scădere a deficitului general de la 9,3%, anul trecut, la 8,5%, în 2025, care ar urma să coboare la 7% în 2026 și 6,5% în 2027. Raportul evidențiază faptul că s-au îmbunătăţit condiţiile pentru obținerea împrumuturilor externe, după reducerea incertitudinilor politice şi creşterea apetitului investitorilor pentru activele din pieţele emergente. La rândul său, INS a anunțat creșterea PIB în primul semestru cu 0,3%, pe serie brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.
Datele pozitive s-au reflectat în evoluția cursului euro, care după ce a urcat miercuri la maximul ultimelor cinci luni de 5,0963 lei, a scăzut la sfârșitul săptămânii la 5,0927 lei, în timp ce tranzacțiile din piață s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,096 lei. Presiunea asupra cursului se va menține însă, iar BNR pare dispusă să permită o depreciere controlată a leului, după ce INS a anunțat că deficitul comercial al României a crescut în primele 8 luni ale anului cu 4,9%, la 21,9 miliarde euro. Decizia BNR de a menține rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, a adus o scădere a indicilor ROBOR, în primă instanță, urmată de o stabilizare. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,48%. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,63% iar cel la 12 luni la 6,72%.
O analiză Libra Internet Bank anticipează menținerea dobânzii de politică monetară până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care inflația se va menține peste ținta de sus a intervalului agreat de BNR, cel de 3,5%. Prețurile se vor afla la cote superioare după creșterea la începutul lui 2026 a accizelor (carburanți, tutun etc) și ridicarea din 1 aprilie 2026 a plafonului la prețul gazelor naturale.
Situația politică încordată din Franța și-a pus amprenta pe evoluția euro, care de la un vârf de 1,1733 dolari, la începutul săptămânii, la 1,1556 – 1,1631 dolari, la finalul ei, și cu închiderea din piața americană la 1,1620 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit vineri la 4,3982 lei. Media francului elvețian a fost influențată de raportul său față de euro, ceea ce a făcut ca vineri să scadă de la 5,4723 la 5,4605 lei. Cursul lirei sterline a coborât la sfârșitul săptămânii la 5,8456 lei, după creșterea de la jumătatea ei la 5,8841 lei.
Prețul gramului de aur a atins miercuri un nou maxim istoric de 570,6857 lei, însă a coborât vineri la 565,9821 lei, în condițiile în care metalul galben a închis săptămâna la 3.946,50 – 4.025 dolari, la o zi după ce a atins un record de 4.053,30 dolari/uncie.
Bitcoin, care a atins duminica trecută un record de 125.689 dolari, a cunoscut o retragere, determinată de marcările de profit dar și de aprecierea monedei americane. La sfârșitul acestei săptămâni, principala monedă digitală fluctua între 109.723 și 112.177 dolari. Ether a alunecat, la rândul său la 3.701 – 3.861 dolari.
Analiza cuprinde perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2025.
