Puterea de cumpărare a românilor va continua să scadă și în anul 2026, avertizează economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România. Deși ritmul inflației este estimat să fie mai redus față de anii anteriori, creșterile salariale nu vor reuși să compenseze pe deplin scumpirile, ceea ce va menține presiunea asupra nivelului de trai, conform DIGI 24.
Potrivit analizei prezentate de specialist, România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care se anticipează o scădere a veniturilor reale și în 2026. Dacă în 2025 pierderea puterii de cumpărare a fost estimată la aproximativ 0,9%, pentru anul viitor declinul ar urma să fie de circa 0,7%, o evoluție mai lentă, dar în continuare negativă.
Inflația scade în 2026, dar nu suficient
Adrian Codîrlașu explică faptul că dezechilibrul apare din diferența dintre inflație și creșterea salariilor. În 2025, inflația s-a situat în jurul valorii de 10%, în timp ce salariile nete au crescut, în medie, cu doar 4%, ceea ce a dus la o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare. Pentru 2026, inflația este prognozată să scadă, însă nu suficient pentru a permite o recuperare reală a veniturilor populației.
În acest context, economistul subliniază că românii vor avea mai puțini bani disponibili pentru consum și economii. Cheltuielile pentru alimente, utilități și servicii vor continua să ocupe o pondere importantă din veniturile lunare, iar capacitatea de economisire va rămâne redusă, în special pentru gospodăriile cu venituri mici și medii.
Șocurile externe ar putea accentua dificultățile
Situația este agravată și de deficitul bugetar ridicat, estimat la peste 6% din PIB, care limitează spațiul de manevră al statului. Potrivit lui Codîrlașu, acest nivel al deficitului pune presiune pe finanțele publice și poate conduce la măsuri fiscale suplimentare, cu impact direct asupra populației și mediului de afaceri.
Specialistul atrage atenția că, fără o disciplină fiscală mai strictă și politici economice coerente, România riscă să rămână blocată într-un cerc al pierderii puterii de cumpărare, chiar și într-un context european mai stabil. Eventuale șocuri externe sau o încetinire economică la nivelul Uniunii Europene ar putea accentua și mai mult aceste dificultăți.
