Din gama teoriilor apocaliptice, una din temele preferate - dincolo de cea a asteroidului care loveşte pământul, a unei molime care scapă din cine ştie ce laborator sau unui cutremur devastator – cea a unui război mondial este cea mai la îndemână pentru profeţii sfârşitului lumii. Iar dacă e vorba de război, Orientul Mijlociu a oferit, oferă şi probabil că va oferi mult timp de aici înainte suficiente motive de îngrijorare. Ultima zonă fierbinte ar fi cea a strâmtorii Ormuz, cea prin care trec zilnic 35 la sută din petrolul comercializat în lume. Iranienii sunt isterizaţi de blocada financiară impusă de americani, în urma căreia Teheranul a constatat că una este să dai petrolul, alta este să încasezi contravaloarea într-un sistem bancar care, oricum o dai, ajungi la Washington.
Dar cum focul tot cu foc se opreşte, deloc întâmplătoare par a fi şi teoriile că israelienii sunt pe picior de război şi oricând ar fi gata să atace facilităţile nucleare iraniene. Un argument în acest sens ar fi şi opiniile unor servicii israeliene potrivit cărora iranienii nu ar mai avea foarte mult timp până când să obţină arma nucleară. Un asemenea pas ar da peste cap toată ecuaţia geostrategică şi geopolitică din regiune şi, prin urmare,… de neacceptat. Un atac israelian asupra potenţialelor puncte de pericol ar fi chiar de înţeles în raţiuni de relaţii internaţionale, dat fiind faptul că este vorba de un context dincolo de care Israelului, ca raţiune de stat, nu se poate hazarda.
Aşa că, teoretic cel puţin, înainte de a ataca portavioanele americane din Golful Persic, iranienii ar trebui să se gândească dacă nu cumva se expun chiar ei unor potenţiale atacuri israeliene. De aici, poate, şi transparenţa de ultimă oră de care Teheranul dă dovadă, prin faptul că este dispus să accepte inspecţii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la facilităţile nucleare aflate în centrul dosarului internaţional. Mesajul ar fi acela, pentru israelieni cel puţin, că nu ar fi vorba de un pericol iminent pentru echilibrul regional…
Desigur, asta nu înseamnă că Teheranul a renunţat la planurile sale sau că, la o adică, un conflict militar nu poate fi luat în considerare în anumite circumstanţe. Dar de aici până la teorii apocaliptice este cale lungă, doar dacă nu ţinem cont de faptul că, adesea, oamenii s-au manifesta ca un pericol pentru propria natură.
