* Costurile pentru producţia agricolă cresc, potrivit specialiştilor, cu 15-20 la sută * În condiţiile în care piaţa cerealelor parcă a îngheţat – ba chiar preţurile scad – mulţi fermieri gălăţeni se întreabă dacă e cazul să mai facă agricultură *
Peste mai puţin de o lună de zile se va declanşa campania agricolă de primăvară. În judeţul Galaţi, urmează să fie semănate peste 200.000 de hectare de teren, care se adaugă celor 75.000 de hectare pe care se află deja culturi de toamnă.
Din păcate, agricultorii gălăţeni nu prea au motive de bucurie când se gândesc la campania ce bate la uşă. Nu de alta dar peste iarnă preţurile principalelor resurse folosite la producţie (seminţele, lucrările agricole, îngrăşăminte, pesticidele etc) au crescut cu 20-70 la sută, iar în perioada următoare sunt aşteptate noi scumpiri.
Îngrăşămintele – cu 50 la sută mai scumpe
Faţă de martie 2008, în martie 2009 îngrăşămintele chimice îi vor costa pe fermieri cu cel puţin 70 la sută mai mult. Deocamdată diferenţa este de doar 60 la sută, dar creşte vârtos.
La această oră, kilogramul de azotat de amoniu se vinde cam cu 1,5 lei cu tot cu TVA. Doar îngăşămintele vor costa cam 400-450 de lei pe hectar, adică echivalentul a peste o tonă de porumb boabe!
Ureea este şi mai scumpă: circa 2 lei pe kilogram, în vreme ce îngrăşămintele complexe pentru legumicultură au ajuns la 4 lei pe kilogram.
„Preţurile au luat-o razna. În ritmul acesta, toate calculele noastre de rentabilitate sunt date peste cap”, spune inginerul Petre Grigore, managerul societăţii agricole Simongrig, una dintre exploataţiile importante din balta Brateşului.
În aceste condiţii n-ar trebui să ne mai mire că numai 38 la sută din suprafaţa cultivată în toamnă a fost fertilizată chimic (28.000 din 75.000 ha). E posibil ca la culturile de primăvară să se fertilizeze sub 30 la sută din suprafaţă. Spun asta dealerii de îngăşăminte din judeţul Galaţi, care au, cel puţin deocamdată, comenzi foarte slabe.
Cât priveşte varianta alternativă – fertilizatul ecologic, cu gunoi de grajd – rezultatele sunt aproape nule la Galaţi: la culturile de toamnă s-a împrăştiat gunoi pe numai 380 de hectare. Adică aproximativ 0,4 la sută din ce s-a semănat!
Seminţe sunt, dar la nişte preţuri...
O altă „materie primă” importantă pentru agricultură este sămânţa. Care şi ea e din ce în ce mai scumpă, după câte spun fermierii gălăţeni. Faţă de campania trecută, preţurile au crescut cu 10-30 la sută.
Sămânţa de porumb, spre exemplu, se vinde acum cu minimum 6 lei pe kilogram (marfă de o calitate mediocră, netratată cu insecticid şi fungicid). Dacă vreţi o sămânţă mai de Doamne ajută (tratată, uniformă, boabe numărate etc), costul per kilogram este undeva la 10-12 lei per kilogram, fără transport. Firmele consacrate în domeniu (cu marfă de foarte bună calitate) vând sacul cu 80.000 de boabe - din care se pot semăna 1,2-1,5 hectare - cu între 400 şi 500 de lei.
Dacă este să facem un raport între costul seminţelor şi echivalentul lor în producţie, rezultă că fermierul dă pe sămânţă cam o tonă de porumb de consum per hectar, având în vedere că porumbul de consum se vinde cu 35-40 de bani kilogramul.
Şi sămânţa de floarea-soarelui este destul de scumpă. Netratată, se poate cumpăra şi cu 10 lei pe kilogram, însă dacă vreţi o marfă de calitate, tratată cu insecticide şi fungicide, trebuie să scoateţi din buzunar peste 18 lei pe kilogram. Lucerna se vinde cu 15-20 de lei pe kilogram (însă calitatea diferă foarte mult de la o ofertă la alta), mazărea cu 1,5-2.2 lei pe kilogram, iar la legume piaţa este extrem de frământată. De regulă, seminţele de la firmele străine (în special Olanda) sunt de 5-6 ori mai scumpe decât cele de producţie internă.
În ceea ce priveşte motorina avem (în ciuda subvenţiei de un leu pe litru) o creştere a preţului cu 10 la sută faţă de campania de primăvară 2008. La pesticide creşterea este de 30-60 la sută (funcţie de tip), iar la piese de schimb e jale. Când un amărât de cauciuc costă de la 1000 de lei în sus, ce-ar mai fi de comentat?!
Explicaţie foto: La ce preţuri se anunţă, agricultura pare să facă un salt de 20 de ani înapoi
