Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
1 comentariu

Proiect de 8,1 milioane de euro pentru monitorizarea impactul asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie * Modelul matematic al Dunării faţă în faţă cu datele despre migraţia sturionilor * „Autostrada” subacvatică, departe de plasele braconierilor


Sturionii sunt, fără îndoială, „vedetele” celui mai amplu proiect de monitorizare a condiţiilor de mediu pe Dunăre – la 8,1 milioane euro se ridică finanţarea asigurată prin POS Transporturi – o întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni încercând să le afle secretele vieţii din adâncuri. Scopul echipei de specialişti, având ca lider de consorţiu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, tutelat de Ministerul Mediului, este acela de a reduce la minim impactul lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe sectorul Călăraşi – Brăila, asupra habitatelor naturale ale fluviului.

Provocare pentru dezvoltare

Ecuaţia economie – ecologie ce se încearcă a se rezolva prin proiectul ROMOMED nu este una deloc simplă, însă de rezolvarea ei, care se aşteaptă în cele 72 de luni de monitorizare, depinde atât dezvoltarea transporturilor fluviale, cât şi conservarea bogăţiilor naturale. Pe de o parte, transporturile pe apă sunt cele mai ieftine, mai sigure şi mai puţin poluante, iar Dunărea are calitatea de Coridor PanEuropean de Transport, fiind una dintre axele principale ale strategiei TEN-T. Pe de altă parte, potenţialul Dunării în materie de transport nu poate fi folosit la maxim fără eliminarea punctelor critice care apar, de exemplu, în perioadele secetoase, ne-a explicat Cătălina Dumbravă, şef Serviciu Investiţii în cadrul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.
„În mod normal, în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării, noi trebuie să asigurăm pe sectorul fluvial o adâncime de 2,5 metri, însă în perioadele secetoase adâncimile scad şi sub 1,4 metri. Se ajunge la blocarea navigaţiei, există chiar riscul unor incidente mai grave, cu efectele negative de rigoare şi în economie, dar uneori chiar şi asupra mediului. Practic, s-a convenit executarea unor lucrări hidrotehnice care să elimine punctele critice – cele mai importante fiind cele de la Bala, Epuraşul şi Ostrovul Lupu – dar organizaţiile de mediu au solicitat, de exemplu, garanţii că migraţia sturionilor nu va fi afectată”, a precizat Cătălina Dumbravă.
Un rol central în acest proiect îl reprezintă datele culese de la „cybersturioni” – adică sturioni cărora li s-au implantat emiţătoare speciale pentru a li se urmări traseele de migrare, de hrănire sau de reproducere. Datele astfel obţinute sunt introduse într-un model tridimensional al Dunării generat pe baza unor indicatori precum nivelul şi viteza apei, depunerea sedimentelor, chimia apei etc. „Se pot face astfel o serie de simulări ale efectelor pe care lucrările hidrotehnice le pot avea asupra ihtiofaunei şi de a evalua şi de a adapta, dacă este cazul, proiectele tehnice pe care le avem în vedere”, a explicat reprezentanta AFDJ Galaţi.

Cale deschisă pentru peşti

Realizarea unor praguri de fund este, în esenţă, soluţia pentru asigurarea adâncimilor minime pe Dunăre în perioadele de secetă, iar modelul 3D este esenţial pentru a stabili dacă în acest mod se obstrucţionează sau nu migraţia sturionilor sau dacă sunt induse efecte negative asupra habitatelor naturale. „Realizarea unor coridoare speciale (chiunete) prin pragul de fund care să permită trecerea sturionilor este una dintre soluţiile propuse de noi, soluţie discutată inclusiv cu organizaţiile de mediu. Dacă modelul matematic – aflat încă într-o fază intermediară de introducere a datelor – ne va indica că nu e soluţia cea mai potrivită, suntem deschişi şi la aplicarea unor soluţii alternative”, a precizat Cătălina Dumbravă.
Deocamdată, conform datelor culese din teren şi a modelărilor matematice, singura problemă semnalată este la braţul Epuraşul. „Iniţial, aici era prevăzute două conducte foarte mari în digul de dirijare care să permită legătura dintre braţul Epuraşul şi Dunăre. Atât organizaţiile de mediu, cât şi simulările matematice ne-au semnalat că aceste conducte se pot colmata şi se poate bloca fluxul dintr-o parte în alta. Prin urmare s-a adoptat altă soluţie, respectiv două deschideri care să prevină izolarea acestui braţ al fluviului”, a arătat reprezentanta AFDJ Galaţi.

Soluţii alternative

Găsirea celor mai potrivite soluţii tehnice sau de mediu este, uneori, mai dificilă decât pare la prima vedere. De exemplu, o posibilă soluţie tehnică propusă chiar de specialiştii Comisiei Europene a fost realizarea în anumite locuri a unor pasaje de trecere menite să menţină neafectate traseele de migraţiune. Ideea a părut bună până în momentul în care s-a constatat că braconajul are la noi o amploare foarte mare şi exista riscul ca pasajele în cauză să se transforme în nişte „pâlnii” la capătul cărora peştii să cadă în plasele celor care practică pescuitul ilegal, fără ca măcar aceştia din urmă să depună vreun efort. În faţa unor astfel de vulnerabilităţi sunt deja analizate alte variante de lucru, testate în prezent pe modelele matematice. Teama de braconieri este, într-adevăr, una îndreptăţită. Doi dintre „cybersturioni” au „căzut la datorie” în plasele braconierilor. „La un moment dat, din datele culese prin emiţătoare s-a constat că doi dintre sturioni stau numai la suprafaţă. Când echipa de monitorizare a cercetat despre ce este vorba au găsit emiţătoarele sturionilor băgate în nişte sticle de plastic lăsate să curgă pe Dunăre. Desigur, au fost anunţate autorităţile, dar nu s-a dat de urma braconierilor…”, ne-a declarat specialistul în probleme de mediu Marius Decuseară.

Informaţii preţioase

Dincolo de incidentele de felul celor amintite mai sus, programul ROMOMED este pentru specialişti o ocazie de a obţine date ştiinţifice preţioase despre viaţa sturionilor. „Până în prezent datele ce se cunoşteau despre aceste specii erau obţinute prin metode mai degrabă empirice – pe baza observaţiilor pescarilor, a unor terorii privind migrarea şi mai puţin printr-un studiu sistematic şi prin culegerea unor date atât de complexe. S-au stabilit habitatele de hrănire şi reproducere, habitatele de iernat, iar multe dintre acestea au surprize faţă de ceea ce se cunoştea până acum”, a precizat expertul de mediu Marius Decuseară. Una dintre cele mai importante constatări ale specialiştilor a fost aceea că, în traseele de migrare, sturionii o pot lua şi pe Dunărea Veche, în condiţiile în care se credea că o luau doar pe braţul Borcea. „Din spusele specialiştilor, sturioni sunt nişte fiinţe foarte adaptabile, capabile, dar datele culese acum ar fi un argument în plus pentru a demonstra că pragul de fund de la Bala nu ar avea o influenţă covârşitoare asupra traseelor de migrare”, a mai arătat Decuseară. Datele şi mai complete despre traseele de migrare a sturionilor se vor obţine peste una, doi, când aceştia îşi încheie ciclurile de migrare. De altfel, „ciparea” sturionilor va continua şi în perioada următoare, pentru a creşte şansele de obţinere a unor informaţii relevante, necesare în evaluarea soluţiilor tehnice şi pentru alegerea celor mai potrivite dintre ele.

Citit 4413 ori Ultima modificare Marți, 19 Martie 2013 18:16

1 comentariu

  • postat de Sturionul Catalina Dumbrava Miercuri, 20 Martie 2013 10:59 Link la comentariu
    0
    1

    "...la 8,1 milioane euro se ridică finanţarea asigurată prin POS Transporturi – o întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni încercând să le afle secretele vieţii din adâncuri."
    .................................................................................................................................................................................
    ..."Doi dintre „cybersturioni” au „căzut la datorie” în plasele braconierilor. „La un moment dat, din datele culese prin emiţătoare s-a constat că doi dintre sturioni stau numai la suprafaţă. Când echipa de monitorizare a cercetat despre ce este vorba au găsit emiţătoarele sturionilor băgate în nişte sticle de plastic lăsate să curgă pe Dunăre. Desigur, au fost anunţate autorităţile, dar nu s-a dat de urma braconierilor…”, ne-a declarat specialistul în probleme de mediu Marius Decuseară."

    Mult, mult mai tare ca in povestile cu prosti! Pacat de bani!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.