Galaţiul, distrus de aleşi. Află de ce nivelul de trai al gălăţenilor este cu 55% mai mic decât al clujenilor
Scris de Ovidiu Amălinei
Miercuri, 12 Iunie 2013 00:00

Evaluaţi acest articol

(0 voturi)

În timp ce Parcul Industrial de la Galaţi a fost timp de zece ani doar o fabrică de tocat bani publici, la Cluj s-au realizat trei parcuri industriale şi se pregăteşte al patrulea * Noi am cheltuit 16,3 milioane de lei - bani publici - pe lucrări controversate, iar parcurile Tetarom au atras investiţii private de aproape 400 milioane de euro * Cluj - 220.000 de salariaţi, Galaţi - doar 109.000. Peste 31 la sută dintre clujeni au loc de muncă, în timp ce la Galaţi numai 21 la sută

În urmă cu zece ani, la Galaţi se înfiinţa, sub umbrela CL Galaţi, SC Industrial Parc SRL, adică societatea ce ar fi trebuit să devină un fel de „buric al târgului” în materie de dezvoltare economică. Cam în aceeaşi perioadă, în capătul celălalt al ţării, la Cluj-Napoca, sub auspiciile CJ Cluj, lua naştere Tetarom SA. Scopul celor două societăţi era identic: să atragă investitori, dacă se poate în noile tehnologii, să susţină dezvoltarea economică, să stimuleze crearea de locuri de muncă.

Din păcate (pentru noi), destinele celor două societăţi au fost diametral opuse. Parcul Industrial de la Galaţi s-a transformat într-o fabrică de tocat bani publici - 16,3 milioane de lei este nota de plată pentru o serie de lucrări mai mult decât controversate şi cu destule „mistere” ce ar trebui dezlegate de DNA. Cât despre investitori: zero! La Cluj, în schimb, s-a ajuns la realizarea nu a unul, ci a trei parcuri industriale - 198 ha, cu totul, ce au asigurat front de lucru pentru aproape 60 de companii - de la cele mai mici la firme de renume mondial, în jur de 5.000 de locuri de muncă şi investiţii de peste 380 milioane de euro! Şi asta nu este tot. Următorii paşi s-au stabilit deja: Tetarom I se va extinde printr-o investiţie în infrastructură de 15,7 milioane de euro şi se va înfiinţa şi un Tetarom IV, cu 12,5 milioane de euro, ca bază pentru stabilirea a noi investitori!

Afaceri în folosul comunităţii

Dacă este să punem în balanţă resursele umane ale Galaţiului şi cele ale Clujului, lucrurile ar fi - din punct de vedere statistic, cel puţin - destul de echilibrate. Judeţul Galaţi are 507.000 locuitori, iar Galaţiul, singur - 231.000 locuitori. Judeţul Cluj are o populaţie ceva mai mare - 659.000 locuitori, din care 309.000 în Cluj-Napoca.

Pe partea economică, însă, diferenţa a făcut-o modul de relaţionare între autorităţile publice, mediul de afaceri şi mediul universitar. „Acum, ca peste tot, şi la Cluj sunt orgolii, se mai plătesc poliţe prin politică sau prin administraţie. Dar când a fost vorba de interesul în ansamblu al comunităţii s-au lăsat orgoliile la o parte. Şi nu s-a negat ce s-a făcut bun înainte, de altcineva, ci s-a continuat. Nu s-a dărâmat ce-au făcut alţii - poate acesta a fost, pe undeva, secretul reuşitei”, ne-a declarat Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.

Tetarom I, dezvoltat la Cluj-Napoca, a fost, mai degrabă un experiment ce miza pe dezvoltarea unei zone industriale în afara zonei urbane. Din 2004 s-au investit 11 milioane de euro, cea mai mare parte bani europeni, pentru punerea la punct a infrastructurii - drumuri, o hală multifuncţională, spaţii de birouri, energie electrică, gaze, alimentare cu apă, telecomunicaţii şi internet. Pe această structură s-au dezvoltat în jur de 50 de companii, acestea aducând investiţii de peste 60 milioane de euro. O paralelă care s-ar putea face la Galaţi, apropo de Tetarom I, este legată şi de ideea de realizare a unui incubator de afaceri. În Tetarom funcţionează unul, dedicat dezvoltării start-up-urilor şi atragerii, mai ales a tinerilor, în mediul de afaceri. La Galaţi, Centrul de Afaceri, de lângă Prefectură, a rămas la stadiu de ruină, iar, mai nou, urmează să fie „reciclat” pe post de sediu pentru Primărie.

Investitori de calibru greu

La Tetarom I, cererea a fost atât de mare, încât, în 2005, s-a decis iniţierea Tetarom II. De această dată, se dorea un investitor strategic, unul cu greutate. Dar lăcomia consilierilor judeţeni - care solicitau o sumă prea mare pentru un teren de 12 hectare (8 euro în loc de 2 euro/mp, cum se negociase iniţial între părţi) a dus pentru un „mezelic” de nici un milion de euro la ratarea unei investiţii de 120 milioane euro a companiei franceze Montupet, specializată în echipamente pentru autoturisme! A fost o lecţie usturătoare pentru autorităţile publice, ce nu a fost uită nici până în ziua de azi.

Din fericire, în 2006, mandataţi la noi negocieri, preşedintele CJ Cluj de la acea dată, Marius Nicoară, şi directorul Parcului Industrial Tetarom, Vasile Gavrea, au reuşit să identifice un nou investitor de calibru greu: grupul american Emerson, lider mondial în producţia de motoare electrice. Care a fost „atuul”? Iată ce declara, cât se poate de franc, George Varmuza, directorul pentru Europa Centrală şi de Est al Grupului Emerson: „Am urmărit mai multă vreme piaţa din România şi am ales în cele din urmă Clujul, datorită existenţei Universităţii Tehnice, care reprezintă o sursă calificată pentru mâna de lucru de care noi avem nevoie.” Aici s-ar cuveni să amintim că şi Galaţiul este centru universitar, cu specializări tehnice foarte puternice, precum cele din domeniul metalurgiei şi mecanicii, navelor, IT-ului sau chimiei alimentare, domenii care însă prea puţin au găsit la Galaţi, cel puţin în ultimii ani, mediul catalizator care să le ajute să se dezvolte în economia reală.

La Cluj, Emerson a investit la Tetarom II mai bine de 120 milioane de euro în linii de producere a unor echipamente complexe, precum generatoarele pentru centrale eoliene, regulatoare industriale sau echipamente pentru energia fotovoltaică şi a creat 1.500 de locuri de muncă. „Cireaşa de pe tort” e centrul de cercetare la care lucrează 800 de angajaţi cu studii superioare! Cât despre teren, Emerson l-a cumpărat în cele din urmă cu 2 euro pe mp, iar consilierii clujeni au fost, de această dată, mai mult decât mulţumiţi.

Proiecte între agonie şi extaz

Povestea care a avut, însă, cea mai mare notorietate a fost cea a Tetarom III - dezvoltat la Jucu, la 20 km de Cluj-Napoca, unde, în 2008, au venit finlandezii de la Nokia! Proiectul de investiţii iniţial era uriaş, dar criza economică a transformat visul într-un coşmar când, în 2011, Nokia a anunţat că este nevoită să închidă fabrica de la Jucu. Din fericire, şi de această dată, managerii proiectului au reuşit să salveze situaţia şi să atragă doi investitori de renume: nemţii de la Bosch şi italienii de la DeLonghi. Au mai venit şi alte firme mari - peste 200 milioane de euro au fost investiţi, iar în prezent, 90 la sută din suprafaţa de 154 ha de care dispune Tetarom III este ocupată!

Pe de altă parte, ar fi o naivitate să credem că investitorii vin pur şi simplu. Ei trebuie căutaţi şi convinşi că, urmând un anumit plan, pot face o afacere bună. Ce-ar trebuie să facă o autoritate locală, precum cea de la Galaţi, pentru a repeta succesul de la Cluj? "În primul rând ar trebuie să identifice un teren. Apoi să se facă un program coerent de dezvoltare a zonei - drumuri, apă, canal, aeroport dacă se poate. Trebuie să aibă proiectul şi să-l mediatizeze. Dacă stă cu mâinile în sân şi aşteaptă investitori, va aştepta toată viaţa", declara Marius Nicoară.

Dacă am merge pe această reţetă, Galaţiul nu ar duce lipsă de terenuri: fie în Parcul Industrial, fie în Zona Liberă, fie în comunele limitrofe, ca să nu mai spunem de parteneriatul care s-ar putea face cu brăilenii vizavi de zona dintre cele două oraşe. Din păcate, în timp ce la Galaţi lucrurile par mai degrabă a bate pasul pe loc - Primăria se chinuieşte să resusciteze Parcul Industrial, iar la CJ Galaţi nimeni nu-şi bate capul cu vreun proiect de relansare economică - la Cluj lucrurile merg înainte. Prin proiecte cu fonduri europene se va extinde Tetarom I şi se va pune bazele Tetarom IV, la Feleacu, la 9 km de Cluj, un parc ce va avea o destinaţie multiplă: parc fotovoltaic, logistic şi industrial.

Cifrele ne dau de gol

Efectul unor investiţii precum cele amintite mai sus au o putere multiplicatoare. „Aceste parcuri industriale sunt ca nişte furnicare în jurul cărora gravitează foarte multe firme. Indirect, fiecare milion de euro investit a mai atras două, trei în economia pe orizontală”, ne mai spune Augustin Feneşan, preşedintele patronatelor din Cluj.

De partea aceasta a baricadei, patronatele gălăţene nu prea au motive de bucurie. „De ani de zile, aşteptăm o coerenţă, o viziune clară privind dezvoltarea mediului de afaceri gălăţean. Din păcate, în timp ce alţii se mişcă, noi suntem prinşi, parcă, într-un dialog al surzilor, iar singura regulă pare a fi „scapă cine poate””, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

În aceste condiţii, nu-i de mirare că discrepanţele dintre Galaţi şi Cluj la nivelul indicatorilor economici este frapantă. Cine munceşte? La începutul anului, la Galaţi erau 108.000 salariaţi, iar la Cluj, aproape dublu: 202.000 salariaţi! 31 la sută dintre clujeni au loc de muncă, în timp ce la Galaţi 21 la sută. În schimb, la şomaj balanţa se inversează. În prezent, Clujul are 12.053 de şomeri (3,58 la sută rata şomajului), în timp ce Galaţiul a ajuns la 18.817 şomeri (8,51 la sută rata şomajului). Mai grav, la Galaţi, 13.521 de şomeri sunt neidemnizaţi, în timp ce la Cluj sunt doar 6.321 de persoane în această situaţie. E clar că banii se duc la ei, iar sărăcia la noi. Oare se mişcă ei prea repede sau batem noi pasul pe loc?

Clujenii, de două ori mai productivi decât gălăţenii

În timp ce Galaţiul pare că se afundă economic din ce în ce mai mult, Clujul a înregistrat creştere economică chiar şi în perioada de criză. Astfel, pentru anul 2013, se prognozează că economia gălăţeană va scădea la un PIB pe cap de locuitor de 4.582 de euro, faţă de 4.659 de euro în 2008 (-1,7 la sută). Clujul va ajunge în acest an la un PIB de 8.222 euro pe cap de locuitor, faţă de 8.005 euro în 2008 (+2,7 la sută).

Salarii mai mari pentru angajaţii calificaţi

Investiţiile din parcurile industriale favorizează păstrarea forţei de muncă înalt calificate, iar acest lucru se reflectă inclusiv în creşterea salariilor la nivelul comunităţii. Astfel, în timp ce la Galaţi salariul mediu net era, la nivelul lunii februarie, de 1.371 lei, la Cluj salariul mediu net era de 1.618 lei. Acest nivel de salarizare favorizează în special companiile ale căror produse înglobează o valoare adăugată peste medie.

Municipii, după buget

Bugetul general consolidat de care va beneficia Galaţiul în 2013 nu este cu mult sub cel al municipiului Cluj-Napoca, deşi forţa economică a celor două oraşe este în acest moment favorabilă ardelenilor. Potrivit datelor disponibile pe site-ul administraţiei locale, municipalitatea clujeană va dispune, în 2013, de un buget de aproape 961 de milioane de lei, din care 592 de milioane de lei vor fi destinate funcţionării, iar 369 de milioane de lei vor fi destinate planurilor de investiţii. La noi, la Galaţi, municipalitatea va avea în 2013 un buget general de aproape 845 milioane de lei, din care 443 milioane de lei vor fi destinate funcţionării, iar 402 milioane de lei pentru dezvoltare. La Galaţi, saltul este unul consistent, dacă ţinem cont de faptul că, în 2012, municipiul a avut un buget de 540 milioane de lei. Creşterea este în principal generată de creditul de aproape 226 milioane de lei pe care municipalitatea gălăţeană doreşte să-l acceseze în vederea susţinerii proiectelor de dezvoltare.

Mai bine gălăţean decât clujean

Dacă ar fi să facem un calcul al bugetului ce revine pe cap de locuitor, în 2013, la nivelul celor două municipii, Galaţi şi Cluj-Napoca, am avea surpriza să constatăm că unui gălăţean i-ar reveni mai mult decât unui clujean. Mai exact, dacă bugetul la Galaţi este de 3.653 de lei pe cap de locuitor, la Cluj-Napoca bugetul pe cap de locuitor este 3.108 lei. Prin urmare, un gălăţean ar beneficia, în medie, de un buget cu 545 lei mai mare. Rămâne de văzut cum vor fi folosiţi, la modul concret, aceşti bani şi dacă noua administraţie gălăţeană va mai reuşi să acopere ceva din disparităţile de dezvoltare care ne desparte de ardeleni.

Salarii mai mici, gigacalorie mai scumpă

Chiar dacă salariile gălăţenilor sunt, în medie, considerabil mai mici decât ale clujenilor, când vine vorba de nota de plată pentru utilităţii, gălăţenii sunt cei care plătesc mai mult. Diferenţa cea mai consistentă se simte mai ales iarna, la preţul gigacaloriei practicat în cele două oraşe. Astfel, în timp ce la Galaţi gigacaloria a fost în iarna 2012-2013 de 247,73 lei şi ni s-a dat de înţeles că ni s-a făcut un favor păstrându-se acest nivel, la Cluj gigacaloria plătită de cetăţeni a fost de 165 lei, mai bine de jumătate din costurile de încălzire fiind subvenţionate de la bugetul local.

Preţuri mai mari la utilităţi

Nici la utilităţile de zi cu zi gălăţenii nu stau mai bine în comparaţie cu clujenii. Pentru apa rece, gălăţenii achită în prezent 3,93 lei pe metrul cub, în timp ce clujenii scot din portofel doar 2,41 lei pe metru cub, potrivit datelor Apă Canal, respectiv SC Compania de Apă Someş SA. Singura compensaţie ar fi că, la serviciile de canalizare, gălăţenii plătesc 1,85 lei pe metru cub, cu… 0,35 de bani mai puţin decât clujenii. În fine, în balanţă s-ar mai putea pune şi serviciile de salubritate. Pentru aceste servicii, gălăţenii achită o taxă de habitat de 55 lei pe an. Clujenii plătesc 5 lei de persoană pe lună, ceea ce înseamnă că, pe an, se ajunge la 60 lei.