* „Aceasta e dilema: ori le lăsăm să moară, ori încercăm să le dăm puţin aer”, declară pentru „Viaţa liberă” Constantin Niţă, ministrul IMM-urilor * Reeşalonarea datoriilor ar reduce blocajele din economie * Patronatele gălăţene susţin că de aceste facilităţi nu ar trebui să beneficieze şi „uscăturile” din mediul de afaceri *
Blocajele apărute în mediul economic au adus foarte aproape de colaps întreprinderi care, până nu demult, erau prospere. Unele dintre ele au acumulat, mai ales după luna octombrie a anului trecut, datorii însemnate la bugetul de stat. E suficient să amintim aici că, numai în primele două luni ale acestui an, DGFP Galaţi a emis 1.785 de somaţii de plată în sumă totală de 23,8 milioane lei.
Soluţie din programul anticriză
Pentru deblocarea situaţiei, ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, susţine reeşalonarea datoriilor acumulate de întreprinderi la bugetul stat, o soluţie pentru punerea în practică a unei asemenea măsuri fiind negociată la nivel guvernamental cu Ministerul Finanţelor şi ANAF în cadrul programului anticriză.
Desigur, în aceste circumstanţe, o întrebare ar putea fi aceea dacă nu cumva, prin instituirea unei asemenea măsuri, ar fi dezavantajate firmele care, până în prezent, au făcut eforturi pentru a-şi plăti la timp datoriile la bugetul de stat.
„Avem două soluţii: ori îi lăsăm să moară pe cei ce au datorii şi statul nu mai ia nimic, ori încercăm să le dăm puţin aer, poate vor trăi şi poate o să-i aducem pe linia de plutire. Aceasta este dilema! Căutăm o soluţie. O soluţie pentru toată lumea, nu numai pentru unii. Pentru că o măsură pe care o iei în economie trebuie să o iei pentru toată lumea şi nu discriminatoriu. Codul Fiscal este în prezent în dezbatere, şi la Ministerul Finanţelor, şi la noi, la Ministerul IMM-urilor, căutăm să aducem îmbunătăţiri care să le permită firmelor să treacă peste această perioadă grea”, a declarat pentru „Viaţa liberă” ministrul Constantin Niţă.
Acesta a precizat că reeşalonarea nu înseamnă renunţarea la recuperarea datoriilor. „Nimeni nu spune că trebuie să anulăm aceste datorii. Dar putem găsi nişte soluţii de reeşalonare astfel încât să dăm firmelor posibilitatea să acceseze un credit, să acceseze un fond european sau să găsească alte formule de restructurare care să le permită să intre pe profit”, a explicat ministrul.
Plăţi în compensare
Nu trebuie neglijat nici faptul că unele dintre firme au acumulat datorii la buget deoarece au avut comenzi din partea statului, dar nu au primit banii pentru lucrările sau serviciile prestate.
Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac: „O primă măsură care s-a luat pentru rezolvarea situaţiei a fost de a se face o compensare între datoriile firmelor către stat contra plăţilor pe care statul le avea către firme. Mai departe se va merge pe susţinerea mediului privat prin eşalonări, în limitele pe care le va permite Codul Fiscal. Este adevărat că, în mandatul trecut, Codul Fiscal a fost schimbat de vreo patru ori, noi sperăm ca în mandatul acesta să-l schimbăm o dată şi bine, pentru ca el să îmbrace toate formele de susţinere reciproce între stat şi mediul de afaceri”.
Buget şi supravieţuire
Patronatele gălăţene au primit cu interes iniţiativele Ministerului pentru IMM-uri, dar consideră că o eventuală eşalonare a datoriilor trebuie făcută în baza unor analize punctuale.
„Fiecare contribuabil este o entitate în parte. Fiecare firmă are un anumit profil. Dacă o societate şi-a plătit ani de zile datoriile şi, printr-o conjunctură nefavorabilă, acum are probleme, atunci normal ar fi să fie ajutată”.
„Sigur, noi am solicitat acest lucru, dar nu dorim să se aplice otova. Nu ar fi normală o reeşalonare pentru toată lumea. Sunt destule firme care ani de zile nu şi-au plătit datoriile, unele cărora li s-au şters datoriile. Nu vrem ca pe fondul crizei să scape şi «uscăturile» care, din păcate, ca peste tot, mai sunt şi în mediul de afaceri”, ne-a declarat Marian Filimon, vicepreşedintele CNIPMMR.
Acesta consideră că o formulă corectă poate fi obţinută prin consultarea dintre Ministerul Finanţelor, Ministerul IMM-urilor şi patronate. „În fapt, problema este următoarea: există necesităţile privind alimentarea bugetului şi necesităţile privind măsurile de supravieţuire pentru economie. Între aceste două componente trebuie păstrat un echilibru”.
„Nu putem lăsa nici bugetul să se prăbuşească şi să se ducă de râpă sectoarele bugetare - educaţie, sănătate, armată etc. - dar nici să lăsăm mediul de afaceri fără nici un ajutor, pentru că de aici vin, la urma-urmei, banii pentru toate sectoarele. Nu e simplu, nu e uşor, dar trebuie să găsim o soluţie”, a arătat Marian Filimon.
Măsurile de reeşalonare a datoriilor la bugetul de stat vor veni în completarea celor de sprijinire a mediului de afaceri ce vor fi introduse în Codul Fiscal, precum neimpozitarea profitului reinvestit sau compensarea TVA-ului cu alte datorii pe care statul le are către firme, a arătat ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă. Acesta a spus că există mai multe variante de lucru, scopul final fiind acela de a obţine un sistem fiscal modern şi predictibil.
