* Începând din octombrie, firmele vor plăti statului cu 540 lei pe an mai puţin la un salariu minim brut de 900 de lei pe lună * Pe de altă parte, datele statistice îl contrazic pe premier în privinţa impactului bugetar al reducerii CAS * Introducerea de taxe suplimentare care să compenseze reducerea de 5 la sută a CAS ar fi „o dezamăgire”, avertizează patronatele gălăţene
Reducerea Contribuţiei la Asigurările Sociale (CAS) cu cinci puncte procentuale la angajatori va deveni realitate cu începere de la 1 octombrie, măsura fiind o „gură de oxigen” pentru întreprinderile sufocate de fiscalitatea excesivă, inclusiv în ceea ce priveşte forţa de muncă. Senatul a adoptat deja, în această săptămână, în forma trimisă iniţial spre promulgare, proiectul de lege privind reducerea CAS, respingând astfel cererea de reexaminare a proiectului, formulată în luna iulie de preşedintele Traian Băsescu, iar în aceste zile urmează ca proiectul să fie aprobat şi în Camera Deputaţilor, care este, de altfel, cameră decizională.
Potrivit noilor reglementari, specificate în proiectul de lege, cotele CAS se vor reduce faţă de actualele valori după cum urmează: 26,3 la sută pentru condiţii normale de muncă (faţă de 31,3 la sută în prezent – n.r.), din care 10,5 la sută pentru contribuţia individuală şi 15,8 la sută pentru contribuţia datorată de angajator (faţă de 20,8 la sută în prezent); 31,3 la sută pentru condiţii deosebite de muncă (faţă de 36,3 la sută în prezent), din care 10,5 la sută pentru contribuţia individuală şi 20,8 la sută pentru contribuţia datorată de angajator (faţă de 25,8 la sută în prezent); 36,3 la sută pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5 la sută pentru contribuţia individuală şi 25,8 la sută pentru contribuţia datorată de angajator (faţă de 30,8 la sută în prezent).
Desigur, pe fondul disputelor politice, proiectul de reducere a CAS nu este lipsit de controverse, mai ales în ceea ce priveşte modul în care se va acoperi deficitul bugetar generat prin reducerea contribuţiilor sociale, dar patronatele gălăţene preferă, cel puţin deocamdată, să vadă partea plină a paharului… fiscal.
„Reducerea CAS a fost o măsură pe care patronatele au solicitat-o de mult timp. Era necesară o reducere a presiunii pe întreprinderi în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, mai ales că alte taxe şi impozite au tot crescut în ultima perioadă. O reducere a CAS, sperăm noi, aşa ar fi logic, va încuraja ieşirea din zona muncii la negru, ceea ce va însemna în timp inclusiv o creştere a încasărilor bugetare. De asemenea, un CAS mai mic înseamnă şi o putere de capitalizare mai mare pentru firme şi, implicit, cresc posibilităţile de investiţii. Asta înseamnă o economie mai competitivă, locuri de muncă, cu avantaje inclusiv pentru bugetul de stat”, apreciază preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Cu cât scad cheltuielile angajatorilor
Scăderea CAS va avea, într-adevăr, un impact financiar semnificativ asupra costurilor cu forţa de muncă. La limita inferioară, dacă am lua cazul salariului minim brut pe economie, respectiv 900 lei, prin reducerea cotei de CAS de la 20,8 la sută la 15,8 la sută, scăderea nominală va fi de la 187 lei la 142 lei, ceea ce ar însemna o reducere efectivă a cheltuielilor de 45 lei. Desigur, pe măsură ce salariul brut este mai mare şi suma care rămâne în buzunarul angajatorului este mai mare. De exemplu, la un salariu brut de 2.000 lei, reducerea de CAS va fi de 100 lei, la un salariu de 2.500 lei se va plăti cu 125 de lei mai puţin, iar la un salariu brut de 3.000 lei se ajunge chiar la 150 lei mai puţin de achitat în contul asigurărilor sociale.
Socotelile Guvernului „nu bat” cu datele statistice
Un fapt cel puţin bizar este că Executivul subestimează, se pare, costurile bugetare imediate ale reducerii de CAS. Premierul Victor Ponta declara că, dacă vor fi recuperate cele aproape 40 de miliarde de lei datorate de contribuabilii aflaţi în insolvenţă către ANAF, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator poate fi menţinută pentru o perioadă de aproximativ 8 ani, la un cost bugetar de 4,8 miliarde de lei pe an al acestei măsuri.
Problema este că, dacă plecăm de la datele statistice, rezultă alte costuri privind reducerea CAS. Mai exact, potrivit ultimelor date disponibile la INS, salariul mediu brut la nivelul lunii iunie era de 2.334, în timp ce numărul de salariaţi era de aproximativ 4.423.000 de persoane. Prin urmare, reducerea de cinci la sută a cotelor de CAS la angajatori ar fi, în medie, de 116 lei pe salariat. Mai departe, la acest număr de salariaţi, reducerea de CAS ar fi pe lună în jurul a 514 milioane de lei, iar pe an s-ar ajunge la aproximativ 6,1 miliarde de lei. Prin urmare, se poate sesiza o diferenţă de 1,3 miliarde de lei între costurile bugetare anuale ale reducerii CAS prezentate de premier şi cele care rezultă din datele statistice!
Astfel de „bâlbe” de ordin financiar au stârnit, de altfel, şi suspiciunea că, de fapt, deşi Executivul doreşte, teoretic, să diminueze impactul negativ al reducerii de CAS prin intensificarea controalelor fiscale, recuperarea unor debite, combaterea muncii la negru, intensificarea controalelor fiscale etc., la modul practic acestea se vor dovedi insuficiente şi nu ar fi exclusă introducerea, sub o formă sau alta, a unor noi taxe şi impozite care să compenseze „găurile” la buget. Patronatele gălăţene consideră însă că o creştere a fiscalităţii pe alte paliere ar fi o greşeală.
„Dacă s-ar băga alte taxe ar fi ca şi cum ne-am fura singuri căciula. Noi sperăm că Executivul a înţeles că firmele sunt sătule de taxe şi impozite şi nu mai poate fi vorba de aşa ceva. Prin urmare, până la proba contrarie, noi considerăm că reducerea CAS este o măsură onestă, ce nu va fi însoţită de cine ştie ce surprize. Dacă s-ar întâmpla, totuşi, să se introducă taxe care să anuleze efectul benefic al reducerii de CAS, desigur, acest lucru ar fi o mare dezamăgire pentru mediul de afaceri, iar atitudinea noastră ar fi în consecinţă…”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Prin urmare, nu ne rămâne decât să sperăm că în economie, cu toată (re)intrarea în recesiune şi socotelile destul de încurcate ale Guvernului, tot răul va fi spre bine, iar reducerea cotelor de CAS va fi primul pas spre relansarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă.
Cu cât vor plăti mai puţin firmele gălăţene
Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi, la nivelul judeţului Galaţi erau înregistraţi, la sfârşitul lunii iunie, 109.381 de angajaţi. La un salariu mediu brut de 2.108 lei s-au plătit până în prezent, pentru condiţii normale de lucru, un CAS de 438 lei pe lună. Odată cu reducerea de cinci la sută a plăţilor la angajator, se va achita un CAS de 333 lei, ceea ce înseamnă o scădere de 105 lei a cheltuielilor cu forţa de muncă. Aceeaşi scădere, de 105 lei, s-ar regăsi şi la salariaţii încadraţi la condiţii speciale sau deosebite de muncă, fiind vorba de aceeaşi diferenţă de cinci puncte procentuale. Prin urmare, la nivelul întregului judeţ, lunar, scăderea plăţilor de CAS va fi în total în jurul a 11,5 milioane de lei. Astfel, pe an, reducerea de CAS ar însemna o scădere a cheltuielilor angajatorilor de aproximativ 140 milioane de lei.
