Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
1 comentariu

* Considerat major la nivelul Comisiei Europene, proiectul va primi finanţare din fonduri europene * Linia LEA 400 kV Smârdan - Gutinaş va avea o lungime de 140 km şi va străbate trei judeţe * Galaţiul, punct-cheie pe coridorul East Electricity


Judeţul Galaţi va avea un loc central în proiectele energetice, atât în ceea ce priveşte creşterea capacităţii de transport, cât şi ceea ce priveşte echilibrarea sistemului energetic naţional şi asigurarea continuităţii alimentării cu energie a consumatorilor casnici şi industriali. Mai exact, Compania Naţională de Transport al Energie Electrice (CNTEE) Transelectrica SA are în plan să modernizeze staţiile de transformare din judeţul Galaţi, dar şi realizarea unei noi linii electrice aeriene (LEA) de 400 Kv pentru transportul energiei electrice între Smârdan şi Gutinaş (judeţul Bacău) şi care va fi, practic, „coloana vertebrală” a sistemului energetic naţional pe zona Moldovei.

Dată fiind importanţa proiectului, acesta a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor energetice prioritare la nivel comunitar ce vor primi finanţare dintr-un fond special, de 5,85 miliarde de euro, pus la dispoziţie în perioada 2014-2020, prin intermediul mecanismului Conectarea Europei.
Proiectul de la Galaţi, aflat deja într-un stadiu avansat pe partea de concepţie tehnică, va fi unul dintre proiectele-cheie pe coridorul East Electricity. Aici este inclus clusterul Bulgaria - România, pentru capacităţi de transport de curent electric. Acesta presupune construcţia liniei româno-bulgare Svoboda-Stupina şi a trei linii interne pe teritoriul României, respectiv cea de la Smârdan la Gutinaş, cea dintre Cernavodă şi Stâlpu şi cea dintre Gădălin şi Suceava.

„Sunt proiecte care pleacă de la realitatea că este nevoie de un sistem care să asigure un transfer eficient al energiei electrice către marile zone de consum. În acest sens este nevoie de realizarea unei noi structuri a sistemului electroenergetic european. Linia LEA 400 kV Smârdan-Gutinaş va avea rolul de a contribui la creşterea gradului de interconectare cu statele din Uniunea Europeană şi din zona Mării Negre, pentru ca România să poată beneficia de poziţia sa strategică în tranzitul de energie electrică”, a explicat pentru „Viaţa liberă” directorul general executiv al Transelectrica, Ion Toni Teau.

Investiţie cu bătaie lungă

Proiectul „LEA 400 kV Smârdan - Gutinaş” este prevăzut şi în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, strategie prin care este prevăzută continuarea procesului de dezvoltare, modernizare şi retehnologizare a reţelei de transport şi distribuţie în conceptul de reţea integrată.
„În prezent, pentru zona Brăila - Galaţi, Transelectrica are câteva staţii: cele de la Lacu Sărat şi Barboşi, care au fost retehnologizată în întregime. Urmează să intre în retehnologizare şi staţia Smârdan, aflată deja în curs de proiectare, care asigură o alimentare în plus combinatului ArcelorMittal, care este al doilea mare consumator de energie din ţară după Alro Slatina, şi zonei Galaţi. De asemenea, pentru modernizare este prevăzută şi staţia Fileşti”, ne-a explicat Sucursalei de Transport Constanţa a Transelectrica, Marian Vâju.

Magistrala energetică Smârdan - Gutinaş va avea şi rolul de a conecta la reţea şi producătorii de energie din resurse regenerabile, zona Dobrogei şi zona Galaţi, unde sunt cele mai numeroase centrale eoliene din ţară, nelipsind însă nici proiectele fotovoltaice. În prezent, sistemul energetic din România are o putere instalară de aproape 23.000 MW, din care, ca surse regenerabile, 4.600 MW este puterea instalată din centralele eoliene, fotoelectrice şi biomasă, iar 6.600 MW din centralele hidroelectrice. Centralele pe cărbune au putere instalată de aproximativ 6.600 MW, iar cele pe gaze şi păcură de aproximativ 5.000 MW.
„Este un mix energetic pe care puţine ţări îl au şi care plasează România pe locul trei în Europa ca independenţă energetică, după Danemarca şi Estonia.

Diversitatea surselor ne pune într-o poziţie favorabilă. Rolul Transelectrica este acela de a asigura un sistem energetic de reţele interconectate, capabil să permită accesul oricărei surse de producere de energie în reţea, la parametrii optimi. De asemenea, ne pregătim pentru un viitor nu foarte îndepărtat, cel al producerii distribuite de energie, cu surse de regenerabile de capacităţi mici, care vor începe să producă în sistem chiar la nivelul consumatorului, iar acesta nu va mai fi doar consumator, ci şi producător de energie. Pentru asta este nevoie de un sistem energetic inteligent, iar modernizarea staţiilor şi a reţelelor va permite o mai bună funcţionare şi manevrabilitate”, a arătat Carmen Neagu, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica.

Preluarea vârfurilor de sarcină

Asigurarea unui echilibru între producţie şi consum nu este o misiune deloc uşoară. La nivelul României, diferenţa între vârful de sarcină şi golul de sarcină în cadrul sistemului electroenergetic naţional este de 2.000 MW! „Trebuie să ai mijloace, să ai centrale care să preia aceste variaţii. Pe lângă variaţia naturală a consumului vin şi perturbaţiile, variaţiile de producţie în centralele regenerabile. Un sistem puternic este acela care reuşeşte să preia toate aceste variabile. Desigur, există nişte limite, nu poţi instala, cel puţin la momentul acesta, oricâte centrale eoliene, pentru că ele produc, aşa cum le spune numele, cât bate vântul. Iar toate aceste variaţii de producţie sunt preluate de centralele clasice, respectiv centralele hidroelectrice sau centralele pe cărbune. Trebuie găsit un echilibru între puterea instalată a centralelor regenerabile şi centralele clasice. Şi desigur, trebuie un sistem flexibil de transport al energiei”, ne-a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional.

Nu în ultimul rând, proiectul linei LEA 400 kV Smârdan - Gutinaş va contribui nu numai la eliminarea suprasarcinilor, dar va aduce şi economii sistemului naţional, dat fiind faptul că se vor folosi tehnologii de ultimă oră. Un avantaj ar fi acela că, prin scăderea pierderilor de energie şi facilitarea conectării surselor regenerabile la sistemul energetic naţional se reduce cantitatea de energie electrică necesară să fie produsă din surse neregenerabile, poluante, precum combustibilii fosili.

Ce traseu va avea noua magistrală energetică
Linia electrică LEA 400 kV Smârdan - Gutinaş, cu o lungime de aproape 140 km, străbate 24 de unităţi administrativ-teritoriale de pe teritoriul a trei judeţe. Cele mai numeroase, 13 localităţi, sunt din judeţul Galaţi (Cosmeşti, Nicoreşti, Tecuci, Munteni, Drăgăneşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri, Pechea, Smârdan, Galaţi). Linia va mai străbate şase localităţi din judeţul Vrancea (Rugineşti, Păuneşti, Pufeşti, Moviliţa, Panciu, Mărăşeşti) şi cinci din judeţul Bacău (Rugineşti, Ştefan cel Mare, Căiuţi, Coţofăneşti, Urecheşti).

Citit 2954 ori Ultima modificare Duminică, 02 Noiembrie 2014 19:25

1 comentariu

  • postat de eusebiu Luni, 03 Noiembrie 2014 19:17 82.137.10.*** Link la comentariu
    0
    0

    Haoleuu,mancati-as daca are si arama,zbor ca porumbelu" sa m-asez pe-o faza sa evaluez situatiunea in kilograme

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.