* Chiar dacă valoarea totală a împrumuturilor a rămas în jurul a 3,9 miliarde de lei, împrumuturile în moneda naţională au crescut cu aproape 400 milioane de lei * Gălăţenii au lăsat-o mai moale cu creditele de consum şi vor mai multe credite imobiliare * Companiile, în schimb, caută să se ţină departe de instituţiile financiare
Chiar dacă băncile au trecut la o oarecare relaxare a standardelor de creditare, prudenţa a fost în 2014 cuvântul de ordine pe piaţa bancară gălăţeană. Per ansamblu, cererea de credite a cunoscut o scădere moderată la nivelul companiilor, asta deşi, potrivit BNR, accesul la finanţare reprezintă o problemă pentru o cincime dintre firme. În ceea ce priveşte creditele populaţiei, cererea pe cele două segmente principale, cel imobiliar şi cel de consum, a avut o evoluţie divergentă. Astfel, dacă cererea pentru investiţii în locuinţe a înregistrat o creştere uşoară, creditele de consum au înregistrat un declin, chiar dacă ultima parte a anului a adus o oarecare creştere a cererii.
Evoluţia generală a creditării
Valoarea totală a creditelor accesate de gălăţeni era, la sfârşitul anului trecut, de aproape 3.898 milioane de lei, cu 15,8 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului, dar cu 79,1 milioane de lei la mai mult faţă de valoarea împrumuturilor înregistrată la sfârşitul primului semestru al anului. Dinamica este însă mai accentuată în ceea ce priveşte moneda de acordare a împrumuturilor, leul reuşind pe parcursul anului 2014 să pună treptat în umbră creditele acordate în valută. Mai exact, dacă la începutul anului gălăţenii aveau credite în moneda naţională în valoare de 1.572 milioane de lei, ele au crescut până la mijlocul anului la 1.825 milioane de lei şi au sărit de 1.975 milioane de lei spre sfârşitul anului. În ceea ce priveşte creditele în valută, acestea au scăzut de la echivalentul a aproape 2.341 milioane de lei la începutul anului, la 1.993 milioane de lei la sfârşitul primului semestru şi la 1.922 milioane de lei spre finalul lui 2014. Practic se observă o balansare de aproape 400 milioane de lei a împrumuturilor în valută către împrumuturile acordate în moneda naţională.
Situaţia la nivelul firmelor
Anul 2014 nu a fost unul uşor pentru agenţii economici, iar acest lucru s-a reflectat şi în nivelul creditării. Cele mai presante probleme ale companiilor au fost nivelul fiscalităţii, concurenţa şi lipsa cererii. Potrivit datelor analizate de BNR, accesul la finanţare reprezintă, de altfel, o problemă presantă pentru 18 la sută din totalul firmelor. Interesant este că firmele care au solicitat anul trecut un credit au perceput mai acut dificultăţile în accesarea de finanţare faţă de firmele care nu au încercat să contracteze un împrumut. Iar principalele dificultăţi întâmpinate de companiile care au solicitat un credit, indiferent dacă l-au primit sau nu, au fost cerinţele privind garanţiile şi nivelul dobânzilor şi comisioanelor. „Accesul la finanţare este perceput ca o problemă presantă de un procent mai mare în sectoarele construcţii şi imobiliare (27 la sută), agricultură (23 la sută) şi industrie (21 la sută) comparativ cu firmele din celelalte sectoare de activitate”, se precizează în ultimul sondaj privind accesul la finanţare al companiilor realizat de BNR.
În aceste condiţii, nu-i de mirare că, la nivelul pieţei bancare gălăţene, trendul împrumuturilor accesate de firme a avut un trend descendent, de la aproape 2.068 milioane de lei la începutul anului, la 2.029 milioane de lei la sfârşitul primului semestru şi, respectiv, 2.005 milioane de lei pe finalul anului. Cu o valoare de 1.137 milioane de lei, creditele în moneda naţională sunt cele care impun în totalul împrumuturilor agenţilor economici, creditele în valută având o valoare în echivalentul a mai puţin de 868 milioane de lei.
Datele de mai sus confirmă faptul că firmele se bazează preponderent pe finanţarea internă. Fenomenul se regăseşte şi la nivel naţional. Reinvestirea profitului sau vânzarea de active a reprezentat anul trecut opţiunea de finanţare aleasă de către 46 la sută dintre companiile analizate de BNR. Mai mult, majoritatea companiilor au declarat că intenţionează să îşi menţină sau să îşi reducă gradul de îndatorare bancară: 58 la sută dintre firme nu ar lua un credit în lei şi 62 la sută dintre firme nu ar lua un credit în euro, indiferent de cost!
Situaţia la nivelul populaţiei
Strict la nivelul populaţiei, piaţa bancară gălăţeană s-a mai dezmorţit puţin, deşi pe acest segment s-a înregistrat în prima jumătate a anului o contracţie a valorii împrumuturilor de la 1.830 milioane de lei la 1.776 milioane de lei. Ulterior s-a intrat însă pe un trend uşor crescător, aşa că spre finalul anului s-a ajuns la credite de aproape 1.879 milioane de lei, din care 836,5 milioane de lei era valoarea creditelor în moneda naţională şi peste 1.042 milioane de lei era echivalentul creditelor în valută.
Sunt rezultate care au fost obţinute în condiţiile în care standardele de creditare s-au menţinut relativ constante, ba în ultima perioadă s-a sesizat chiar o relaxare a condiţiilor pentru acordarea creditelor, atât pe segmentul imobiliar, cât şi cel al creditelor de consum. „Principalii factori care au contribuit la această evoluţie vizează ameliorarea condiţiilor de finanţare a băncilor şi presiunile competiţionale”, se explică în ultimul Sondaj realizat de BNR privind creditarea companiilor şi populaţiei.
Dacă ar fi să ne referim la destinaţia creditelor, se observă faptul că gălăţenii au evitat să mai dea buzna la creditele de consum aşa cum o făceau pe vrea împrumuturilor „doar cu buletinul”. Mai exact, valoarea acestei categorii de credite a ajuns la 929,3 milioane de lei, cu 14,3 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului. Ca distribuţie, creditele de consum în moneda naţională au atins 526,4 milioane de lei, un nivel relativ echilibrat cu valoarea de 402,9 milioane de lei a creditelor de consum în valută. La investiţiile în locuinţe şi terenuri se observă însă o pondere mai crescută a creditelor în valută, în echivalentul a 631,1 milioane de lei, în timp ce creditele imobiliare în moneda naţională au ajuns doar la 174,8 milioane de lei, chiar dacă trendul general este mai favorabil acestora din urmă.
Nu este exclus ca, urmare a dorinţei băncilor de a-şi reîmprospăta portofoliile, prima parte a acestui an să aducă o relaxare moderată pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri, precum şi mai multe concesii în ceea ce priveşte creditele de consum. Instituţiile financiare vor fi însă nevoite să se uite cu mai multă atenţie la companii, dar fiind faptul că o bună parte a populaţiei a atins deja pragurile maxime de îndatorare. Riscurile asociate companiilor sunt însă grupate după sectorul de activitate al acestora, sectoare precum cel al construcţiilor, imobiliarelor, turismului şi al intermedierilor financiare fiind percepute ca mai expuse, în timp ce sectoare precum cel energetic fiind considerate mai sigure. În funcţie de dimensiuni, riscurile asociate microîntreprinderilor sunt în creştere, vestea bună fiind, totuşi, că riscurile asociate restului companiilor au rămas relativ constante, ceea ce ar putea fi un punct de plecare pentru o eventuală relaxare a condiţiilor de creditare.
