Un proiect în lucru al Ministerului Finanţelor, care viza modificări brutale ale impozitelor prevăzute în Codul Fiscal, a scăpat în presă, marţi, pe surse, inflamând spiritele patronatelor, sindicaliştilor, dar şi ale politicienilor. În urma scandalului izbucnit, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că ministerul pe care îl conduce nu are în vedere nicio majorare a taxelor, ci doar găsirea unor soluţii pentru simplificare şi debirocratizare.
O variantă ANAF "dinte pentru dinte"
Conform informaţiilor publicate, marţi, de zf.ro şi profit.ro, "Ministerul Finanţelor a pus pe circuitul de avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal, prin care modifică în mod substanţial aproape 200 de articole din cele 500 ale Codului Fiscal", prin care, printre altele, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului urmau să fie majorate de la 10,5 la sută la 21,7 la sută, iar pentru sănătate (CASS), de la 5,5 la sută la 8,9 la sută. Concret, proiectul citat viza, printre altele, modificări consistente ale contribuţiei de sănătate, care ar urma să fie suportată în întregime de angajat. Astfel, de la 10,5 la sută la angajat şi 15,8 la sută la angajator, urma să se ajungă la un procent de 21,7 la sută, plătit doar de angajat. De asemenea, angajatorul nu ar mai fi fost obligat să plătească niciun fel de contribuţie socială la condiţii normale de lucru, ci 4,2 la sută din fondul de salarii doar la condiţii deosebite de muncă, respectiv, 8,4 la sută la condiţii speciale de muncă.
Proiectul de OUG citat de cele două publicaţii prevedea o variantă gen "dinte pentru dinte". Adică, ulterior, toate firmele (inclusiv cele private!) ar fi fost obligate să mărească salariile cu un procent de 21 la sută, astfel încât angajatul să nu piardă nimic în urma plăţii contribuţiilor majorate, dar nici angajatorul să nu câştige nimic în plus după scutirea de la plata acestor contribuţii. De asemenea, proiectul de ordonanţă de urgenţă citat stipula dublarea taxării pentru persoanele fizice autorizate şi introducerea de contribuţii sociale obligatorii pentru categoriile de venituri reglementate de art. 61 din Codul Fiscal: a) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, c) venituri din investiţii etc.
Sindicatele şi patronatele, la unison: "aberaţie" şi "abuz"
A doua zi după publicarea proiectului, ministrul Anca Dragu a dezminţit o eventuală intenţie de majorare a taxelor, iar Ministerul Finanţelor a ieşit cu un comunicat prin care preciza că s-a cerut experţilor din minister pe probleme de fiscalitate "o analiză internă care să cuprindă mai multe scenarii de calcul pentru simplificarea, debirocratizarea şi crearea unor condiţii mai bune pentru mediul de afaceri".
Până la aceste dezminţiri, însă, atât patronatele, cât şi sindicatele, inclusiv cele din judeţul Galaţi, s-au declarat împotriva unui asemenea proiect.
"Eu nu-i văd rostul. În primul rând, la o aşa măsură economică, ar trebui multe discuţii, şi cu mediul de afaceri, şi cu sindicatele. De partea cealaltă, când mai ai două luni de guvernare, să vrei să schimbi Codul Fiscal… Parcă se vorbea despre predictibilitatea economiei. Mie mi se pare o aberaţie. Dacă se măreşte salariul la două mii şi ceva de lei ca să ia impozitele astea, vă daţi seama că îi speriem pe toţi patronii. Mi se pare inadecvat, şi ca timp, şi ca soluţie, şi ca multe altele. Firmele nu pierd nici ele, pentru că le micşorează cota respectivă. Dar nici pe mine ca salariat nu mă avantajează, să-mi pui în faţă un fluturaş cu 2.800 de lei şi eu să iau în mână la fel ca până acum. Nu e nicio afacere, dar mă simt pe hârtie mult mai bogat decât sunt în realitate. Cred că este tot o chestie de campanie, iar ca să faci modificarea asta prin ordonanţă de urgenţă, mi se pare inacceptabil", a declarat, pentru "Viaţa liberă", Romică Gîrneaţă, liderul filialei Cartel Alfa Galaţi.
La rândul lui, Mihai Popa, reprezentant al Blocului Naţional Sindical Galaţi, a afirmat: "Cum poţi să-l obligi pe angajator să mărească salariul? Numai prin schimbarea legislaţiei privind salariul minim pe economie. Oricum, mai mult de jumătate din salariaţii din România lucrează pe salariul minim pe economie. Codul Fiscal tot Parlamentul ar trebui să-l modifice, nu o ordonanţă de urgenţă".
"Legea spune că orice modificare a Codului Fiscal trebuie făcută cu şase luni înainte, iar orice modificare propusă trebuie supusă dezbaterii publice. Niciun guvern de până acum n-a ţinut cont de predictibilitate. Noi am cerut dintotdeauna ca efortul pe forţa de muncă să fie diminuat, numai că aici asistăm la o chestie extrem de interesantă care aparţine de obicei politicienilor, şi nu tehnocraţilor. Statul are tot dreptul să vină cu propuneri pe taxe şi impozite, dar nu are dreptul să ne impună să mărim salariile, este un abuz şi o încălcare a legilor economice. Până acum, salariul minim s-a stabilit într-o "consultare" cu patronatele şi sindicatele, într-o consultare tripartită care n-a funcţionat ca lumea în patru ani de zile. Şi se stabileşte aprioric pe o chestie pe care au dictat-o şi la revedere. Guvernul României, de vreo trei guverne în urmă, a devenit cel mai mare angajator din România. Ei stabileau că mărim salariul minim de la atât la atât, pentru că asta dă bine la alegători. De când a devenit guvernul un angajator? Nu noi suntem, firmele private, ca în orice ţară civilizată din Europa? Dacă nu, atunci să dea guvernul, de la el din buzunar. Problema este: când intrăm în normalitate? Salariul se dă pe un raport de muncă ce are la bază productivitatea muncii! Noi când vorbim de productivitatea muncii? Când respectăm regulile economiei de piaţă, capitaliste, unde omul este plătit pe productivitate? Când terminăm cu pomenile electorale, cu pensiile speciale, cu minunea asta de ajutoare sociale fără număr? Păi noi suntem la productivitatea muncii penultimii din Europa şi vrem salarii ca ăia din Germania", ne-a spus şi preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Proiectul cu scandal, asumat de secretarul de stat Gabriel Biriş
"Şi totuşi, documentul dat "pe surse" are 90 de pagini, cuprinde modificări multiple şi cu siguranţă este lucrat în interiorul Ministerului Finanţelor", a afirmat, pe o reţea de socializare, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, continuând: "Noi cerem public să ni se comunice cine şi cu ce scop a lucrat acest document şi, de asemenea, cine suportă consecinţele economice ale impactului în rândul investitorilor, angajatorilor şi angajaţilor români. Un astfel de "incendiu" se aprinde foarte repede, se propagă şi mai repede şi are consecinţe devastatoare! Nu e de ajuns o dezminţire ca urmare a unei reacţii ferme şi dure a întregii societăţi, ci trebuie identificată sursa unor astfel de "scenarii" fiscale pentru că, cu siguranţă, o astfel de minte "creativă" va recidiva!".
În final, la două zile de la izbucnirea scandalului, proiectul incriminat a fost asumat de secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biriş: "Este un incident regretabil că un proiect care încă era în discuţie a ieşit aşa, pe surse, şi oameni care nu prea au înţeles ce scrie în acel proiect au început să-l critice. Acel proiect este despre simplificare, despre uşurarea sarcinii fiscale totale, pentru că cine l-a studiat mai în amănunt putea să vadă că propuneam introducerea pentru prima dată în legislaţia noastră a unei plafonări a bazei de calcul a contribuţiei sociale efectiv pe suma tuturor veniturilor, în aşa fel încât contribuţiile astea să nu fie fără număr, fără limită, şi să simplificăm legislaţia. Practic, cea mai mare parte din modificări, dar nu neapărat cele mai importante, la asta se refereau, la contribuţiile sociale şi impozitul pe venit. Am văzut că există critici că s-ar mari cotele de contribuţii. Acest proiect nu este despre majorări de taxe. Dacă el ar fi aprobat, nimeni, niciun salariat şi niciun angajator nu ar avea de plătit niciun leu în plus, dimpotrivă, mai puţin, prin efectul plafonării. (...) Măsura despre care am discutat ar fi trebuit explicată înainte să iasă. Nu era în planul nimănui să ascundă ceva, să vină cu breaking news. Planul era să finalizăm un proiect ca, odată finalizat, să putem să îl prezentăm, să îl explicăm şi apoi să ieşim public cu el. N-a fost să fie, din păcate", a declarat Biriş, într-un interviu acordat, în Polonia, pentru Calea Europeană.
În urma scandalului, Gabriel Biriș a demisionat din funcția de secretar de stat.
Interesant este cum un proiect, fie el şi în lucru, al Ministerului Finanţelor ar putea să prevadă impunerea unui anumit salariu de către o firmă privată. Ar fi o premieră pentru Uniunea Europeană!
