Prezent la Galaţi cu ocazia alegerilor pentru conducerea filialei locale, liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a afirmat că Legea unitară a salarizării naşte, în actuala sa formă, nemulţumiri în aproape toate domeniile, precum şi numeroase semne de întrebare privind sustenabilitatea ei.
Proiectul Legii salarizării unitare pentru bugetari, aprobat marţi de Senat, cuprinde foarte puţine din amendamentele aduse de Blocul Naţional Sindical (BNS), în schimb au fost acceptate multe modificări venite de la diverşi parlamentari, a afirmat liderul BNS, Dumitru Costin. De luni, dezbaterile pe marginea legii vor continua în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor (for decizional), urmând ca votul final să se dea, în plenul Camerei, după Rusalii. „În forma actuală, legea salarizării este unitară doar în titlu şi aduce nemulţumiri în aproape toate domeniile”, a afirmat sindicalistul bucureştean.
„În ciuda nenumăratelor amendamente pe care le-am depus prin intermediul parlamentarilor, foarte puţine au trecut. Au rămas foarte multe corpuri profesionale descoperite, un exemplu concret fiind colegii din sectorul ambulanţier, ale căror drepturi salariale vor fi afectate pe noua grilă. Ei şi-au şi anunţat disponibilitatea de a intra în acţiuni de protest. Dar mai sunt şi alte categorii bugetare din cadrul BNS care şi-au arătat nemulţumiri majore: lucrătorii din cultură – din aproape toate bibliotecile din România, operă, operetă, balet, cei din zona teatrelor (unde corecţii salariale s-au produs doar pentru actori), în Justiţie – cei din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, consilierii de probaţiune (mai puţin de 400 de oameni calificaţi care supraveghează şi monitorizează peste 70.000 de condamnaţi), la funcţionarii din Ministerul Agriculturii... Nemulţumiri sunt în aproape toate domeniile”, a spus Dumitru Costin.
Semne uriaşe de întrebare vin din sectorul administraţiei locale, acestea fiind legate de calitatea proceselor de evaluare şi de încadrare a funcţionarilor „din momentul în care conducătorii UAT-urilor vor avea puterea absolută; vor dispune de buget şi vor avea de evaluat şi de reîncadrat salariaţii între minimul pe economie şi cel mai înalt salariu din această zonă, cel de viceprimar. Toate astea nasc semne de întrebare privitoare la calitatea acestui act normativ”.
Certitudini numai pentru anumite categorii
Alt mare semn de întrebare este legat de sustenabilitatea acestui proiect de lege, a continuat liderul BNS. „În ce măsură România are resursele financiare necesare astfel încât, în anii care urmează, să producă creşterile salariale respective? Acest proiect nu oferă certitudini decât pentru anumite categorii socio-profesionale, care vor beneficia de diverse tipuri de creşteri salariale în a doua jumătate a acestui an, şi celor din sănătatea publică, care vor beneficia de noi creşteri salariale de la 1 ianuarie 2018. Pentru restul salariaţilor din sectorul public nu există decât foarte multe mari semne de întrebare. Nu ştim în ce măsură, în funcţie de evoluţia economiei, a bugetului de stat, România îşi va putea permite să plătească aceste creşteri salariale”.
Culmea: o lege similară există, dar nu a fost respectată
Dumitru Costin a amintit că este deja în vigoare un alt act normativ, Legea 284/2010: ”Aceasta stabilea ca, an de an, pe un orizont de zece ani, pornind de la acea grilă de salarizare, de la reîncadrarea a unui milion şi un pic de salariaţi în sectorul bugetar, să creştem diferenţiat salariile. Astăzi ar fi trebuit deja să fim cu toţi salariaţii din sectorul public încadraţi şi plătiţi în mod corect pe baza principiilor şi grilei de salarizare cuprinse în Legea 284. Mesajul nostru este fără echivoc: nu vom face nimic altceva decât să punem în locul lui 284 o altă lege care, din păcate, în opinia noastră, nu se va putea aplica, pentru că nu va exista susţinere financiară pentru aşa ceva, şi care va rupe orice principiu de construcţie corectă şi echilibrată din punct de vedere legislativ”.
Vom deveni o ţară de medici?
„Am înţeles că decidentul politic şi-a stabilit o plată mai bună pentru medici şi pentru asistentele medicale, pentru a stopa exodul. Această măsură este dublată, cel puţin pentru primii, de intenţia de modificare a Codului fiscal de la 1 ianuarie, prin eliminarea oricărui tip de impozit pe venitul medicilor. Deci, două măsuri care sunt date cu un singur obiectiv politic, acela de a convinge medicii să rămână în România”, a mai spus liderul Blocului Naţional Sindical.
Dacă BNS nu va fi de acord cu legea care va fi aprobată în Parlament, se va adresa Curţii Constituţionale şi Preşedinţiei, pentru a o întoarce de la promulgare, apoi va decide dacă şi cum se va trece la acţiuni de protest.
