”Frână” bancară pentru gălăţenii care dau buzna la credite

”Frână” bancară pentru gălăţenii care dau buzna la credite
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Cererea de credite la nivelul populaţiei cunoaşte, pe piaţa bancară gălăţeană, un trend pozitiv, atât în ceea ce priveşte creditele de consum, cât şi cele destinate investiţiilor de terenuri. Cumulat, valoarea acestora era, la sfârşitul lunii iulie, de peste 2 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de BNR. Chiar dacă cererea crescută este pe placul băncilor, acestea au început să mai înăsprească standardele de creditare, pentru a evita "derapajele" în ceea ce priveşte capacitatea de rambursare a împrumuturilor.

Unul din principalele repere ale evoluţiei pieţei bancare din ultima perioadă este dat de restrângerea creditării în valută şi extinderea creditării în moneda naţională. În total, la nivelul judeţului Galaţi, valoarea creditelor acordate era, la sfârşitul lunii iulie, de peste 3,45 miliarde de lei, cu 77,4 milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Defalcat, se observă însă că împrumuturile în moneda naţională au crescut în ultimele 12 luni cu nu mai puţin de 247,2 milioane de lei, la valoarea de 2,33 miliarde de lei, în timp ce creditele în valută au scăzut în aceeaşi perioadă cu 169,8 milioane de lei, la valoarea de aproximativ 1,12 miliarde lei.

Populaţia, sufletul creditării

Dincolo de moneda de acordare a împrumuturilor, se observă că "motorul" creditării este populaţia. Mai exact, în timp ce valoarea creditelor accesate de companii a bătut mai degrabă pasul pe loc, înregistrând chiar o scădere cu 15,2 milioane de lei, la valoarea de 1,33 miliarde lei, creditele acordate la nivelul populaţiei au crescut cu aproape 93 milioane de lei, până la 2,11 miliarde de lei.

Creşterea cererii de credite la nivelul populaţiei din judeţul Galaţi se încadrează într-o tendinţă mai amplă, manifestată la nivel naţional, confirmată inclusiv de studiile de piaţă realizate de BNR. "Cererea de credite, în trimestrul al doilea din 2017, s-a majorat marginal în cazul împrumuturilor destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri, în timp ce în cazul creditelor de consum evoluţia a avut o amplitudine similară, dar de sens opus. Băncile estimează că cererea va rămâne constantă în următoarele trei luni în cazul creditelor ipotecare, în timp ce în cazul creditelor de consum aceasta se va majora marginal. Rata solicitărilor respinse de către bănci a prezentat o creştere moderată în cazul împrumuturilor ipotecare şi o scădere moderată în cazul creditelor de consum", se precizează în "Sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei", realizat de banca centrală în luna august.

Până una, alta, pe categorii de împrumuturi, valoarea creditelor de consum avea la sfârşitul lunii iulie, în Galaţi, o valoare de 983,6 milioane de lei (749,4 milioane de lei - credite de consum în moneda naţională, 234,2 milioane de lei - echivalentul creditelor de consum în valută), în creştere cu 18,5 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte creditele imobiliare, acestea aveau, la sfârşitul lunii iulie, o valoare de peste 1,09 miliarde de lei (574,6 milioane de lei - credite pentru terenuri şi locuinţe în moneda naţională, 517,8 milioane de lei - echivalentul creditelor pentru terenuri şi locuinţe în valută), în creştere cu 89,4 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului.

Standarde mai restrictive

Pe de altă parte, BNR subliniază că, încă din trimestrul al doilea al acestui an, standardele de creditare au devenit semnificativ mai restrictive, atât pe palierul creditelor ipotecare, cât şi în privinţa creditelor de consum. "În perioada următoare, băncile autohtone semnalează o înăsprire moderată a standardelor de creditare în cazul împrumuturilor destinate consumului, în timp ce la nivelul creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe înăsprirea va avea o amplitudine marginală", se precizează în studiul de piaţă realizat de BNR.

Altfel spus, creditarea este dorită şi de bănci, cererea este în creştere, dar prudenţa este mama înţelepciunii. În memoria… bancară nu s-au estompat cu totul efectele negative pe care le-au avut cândva împrumuturile "doar cu buletinul". Oricum, ceva învăţăminte s-au tras, iar rata creditelor restante este în scădere. În judeţul Galaţi, valoarea împrumuturilor neonorate era, la sfârşitul lunii iulie, de 291,3 milioane de lei, în scădere cu 80 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Rezervele BNR în aur şi valută

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 34,955 miliarde euro, la finele lunii august, în creştere cu 0,92 la sută faţă de cele 34,636 miliarde euro, înregistrate la 31 iulie 2017, conform datelor publicate de BNR. Acest rezultat a fost obţinut în condiţiile în care, pe parcursul lunii trecute, valoarea intrărilor a fost de 1,569 miliarde de euro (inclusiv suma de 500 milioane euro dintr-un împrumut de la Banca Mondială) şi alimentarea contului Comisiei Europene (450 milioane euro), iar ieşirile au fost de 1,250 miliarde de euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,665 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 august 2017 au fost de 38,62 miliarde euro, faţă de 38,23 miliarde euro la 31 iulie 2017.

Plăţile scadente în luna septembrie 2017 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1,384 miliarde euro.

Scădere semnificativă a restanţelor

Valoarea totală, la nivel naţional, a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci a scăzut cu 18,2 la sută, în iulie, la aproximativ 12,3 miliarde de lei, comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului precedent, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR). Din această sumă, 5,74 miliarde de lei erau în monedă naţională, iar 6,59 miliarde de lei, în valută. Capitala deţinea 37 la sută din totalul restanţelor.

Citit 3735 ori Ultima modificare Luni, 04 Septembrie 2017 14:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.