Subvenţiile agricole nu sunt în pericol! EXCLUSIV VL. INTERVIU cu secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, gălăţeanul Floricel Dima

Subvenţiile agricole nu sunt în pericol! EXCLUSIV VL. INTERVIU cu secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, gălăţeanul Floricel Dima
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

- Domnule Dima, site-ul hotnews.ro a publicat o anchetă despre situaţia prin care trece licitaţia organizată pentru întreţinerea softului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Se afirmă că a fost depusă o contestaţie care, dacă nu e soluţionată în timp util, ar putea pune în pericol a doua tranşă a subvenţiilor, începând cu 30 noiembrie. Aşa este?
- Nu, nici a doua tranşă nu este pusă în pericol. Într-adevăr, există o contestaţie, asta e, suntem o ţară de contestatari, contestăm orice chiar dacă nu avem nici în clin, nici în mânecă cu subiectul. Nu e normal, nu e logic, dar aşa sunt treburile la noi.

- Dar cea de-a doua tranşă n-ar trebui să fie făcută prin acel soft pentru întreţinerea căruia s-a organizat licitaţia?
- Până la sfârşitul anului, sunt luate toate măsurile ca lucrurile să nu şchiopăteze şi, din ceea ce ştiu, cred că nu vor fi probleme. Noi, luni chiar, avem videoconferinţă cu toţi directorii APIA, deci pe 16 octombrie încep să fie făcute plăţile pe avans.

- Deci avansul e ok şi spuneţi că tranşa a doua nu este afectată nici ea.
- Nu, nu este afectată. Nu-i normal ce s-a întâmplat, dar ne aşteptam, nu am fost prinşi cu garda jos.

- Dar de ce spuneţi că vă aşteptaţi?
- Pentru că la toate achiziţiile care se fac sunt contestatari de meserie. S-ar părea că şi ăsta e tot un "meseriaş" din aceştia. Lucrurile ar fi prea frumoase, dacă nu ar fi câte un hop dintr-ăsta.

- Cât aţi fost în fruntea Camerei Agricole şi a Direcţiei Agricole Judeţene Galaţi, aţi fost unul dintre cei care susţineau promovarea produselor româneşti. Cum se vede situaţia acum, de la Bucureşti?
- După cum ştiţi, recent, pe 10 octombrie, am avut Ziua naţională a produselor româneşti, care s-a organizat în toată ţara. Practic, ar trebui ca fiecare zi să fie o zi de promovare a produselor româneşti.

- Şi astfel ajungem la realitatea că produsele româneşti nu sunt disponibile o perioadă mai lungă de timp pe piaţă, unul din motive fiind şi lipsa, sau insuficienţa, depozitelor în care să fie păstrate.
- Dacă vorbim de un produs agricol românesc, vorbim şi de pâine, şi de lapte, şi de carne, şi de un preparat din carne, nu numai de legume. Dar şi la legume, avem legumele rădăcinoase, pentru care avem depozite aici în Galaţi. Avem bazinul de depozite pentru legume rădăcinoase care are capacitatea cea mai mare din ţară. Avem şase grupuri de producători care păstrează ceapă, morcovi, păstârnac, pătrunjel, sfecla roşie. Problema se pune la legumele cu fruct aerian, să le zic aşa, la cele proaspete (tomate, castraveţi etc.). Aţi văzut că am venit cu programul acesta de sprijin pentru producătorii de tomate (3.000 de euro pentru fiecare hectar cultivat în sere sau solarii - n.r.), tocmai pentru a-i ajuta în perioadele de extrasezon, astfel încât să diminuăm importurile. Practic, cam două-trei luni pe an suntem nedescoperiţi şi sperăm că, încurajaţi de programul de minimis, vor începe să facă investiţii şi vor ieşi pe piaţă cât mai timpuriu. La Galaţi, anul acesta, avem cam 1.300 de beneficiari ai programului de minimis, este un pas, e ceva...

- Unde este depozitul de rădăcinoase de care vorbeaţi?
- Aici, în Bădălan, toate sunt aici.Sunt cinci depozite noi, construite în ultimii cinci ani, cu fonduri europene, pe pilonul doi, cu sprijin de 75 la sută. Cel mai mare are 0,6 hectare. Deci, în domeniul legumelor rădăcinoase nu e o problemă. Asta e poziţia noastră geografică... Ca să produci tomate, castraveţi în decembrie sau ianuarie, la noi se face cu mari consumuri energetice, comparativ cu Sicilia sau sudul Spaniei, Turcia sau Grecia, care produc fără cheltuială. Nu ai cum să te baţi cu ei, nu ai cum să concurezi la preţ când tu ai arderi de combustibili ca să faci căldură în ianuarie şi în decembrie, iar el nu cheltuieşte nimic pe căldură. Ştiu olandezi care se duc în Maroc, fac solarii acolo, sere, ca să diminueze cheltuielile pentru producerea legumelor, pentru că nu mai au consumuri energetice.

- Pe vremuri, România era recunoscută drept grânarul Europei. Cum stăm acum?
- Să ştiţi că încă suntem în top. La producţia de floarea-soarelui suntem pe locul 1 în Europa, la producţiile de porumb suntem tot pe primele locuri, vorbim de cantitatea totală. Unde mai avem de recuperat - la randamente, sau la media totală pe ţară. Aşa, pe ferme, s-a ajuns anul ăsta, la grâu, şi la peste zece tone la hectar. Anul acesta au fost şi pentru România producţii-record, la orz, grâu, mazăre, rapiţă, cred că şi floarea-soarelui va fi în record, repet, ca producţii medii pe ţară.

- Vrând, nevrând, revenim la poziţia noastră geografică, la condiţia asigurării cu apă a culturilor.
- Am intrat în programul de reabilitare a sistemului de irigat. Până la iarnă se pregătesc proiectele pe hârtie, dar au şi început lucrările efective la două din ele. Prin ANIF, Ministerul Agriculturii intră pe infrastructura principală, urmând ca infrastructura secundară să se reabiliteze de către organizaţiile udătorilor de apă, care au o finanţare de sută la sută. Până în 2020 inclusiv, pe acest segment al infrastructurii principale, avem un miliard de euro, ceea ce ne-ar permite să amenajăm aproape două milioane de hectare.

Citit 2490 ori Ultima modificare Duminică, 15 Octombrie 2017 17:42

1 comentariu

  • postat de Marius
    Joi, 19 Octombrie 2017 08:15
    86.124.202.***
    Ma bucur sa va regasesc in aceasta functie. Sunt convins ca veti face treaba buna in acest sector, atat de greu incercat.
    Va salut si va doresc putere de munca.
    Doamne ajuta!!
    M.
    4
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.